activitate

ACTIVITÁTE, activităţi, s.f. Ansamblu de acte fizice, intelectuale şi morale făcute în scopul obţinerii unui anumit rezultat; folosire sistematică a forţelor proprii într-un anumit domeniu, participare activă şi conştientă la ceva; muncă, ocupaţie, îndeletnicire, lucru. ♦ Sârguinţă, hărnicie. 2. (În sintagma) Activitate solară = totalitatea fenomenelor care se produc în păturile exterioare ale suprafeţei soarelui şi care pot influenţa suprafaţa terestră. 3. (fiz.) Numărul de particule emise pe secundă de o sursă radioactivă. – Din fr. activité, lat. activitas, -atis.
Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

Activitate ≠ inactivitate, inerţie, pasivitate
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

ACTIVITÁTE s. îndeletnicire, lucru, muncă, ocupaţie, preocupare, treabă, (livr.) travaliu, (înv.) ocupare, preocupaţie. (Îşi vede de activitate lui.)
Trimis de siveco, 24.09.2006. Sursa: Sinonime

ACTIVITÁTE s. v. hărnicie, râvnă, silinţă, sârguinţă, strădanie, străduinţă, vrednicie, zel.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

activitáte s. f., g.-d. art. activităţii; pl. activităţi, art. activităţile
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ACTIVIT//ÁTE activitateăţi f. 1) Ansamblu de acţiuni fizice sau spirituale în vederea obţinerii unui rezultat. activitate pedagogică. activitate ştiinţifică. 2) fiziol. Funcţie a unui organ. 3): activitate solară totalitate a fenomenelor care au loc în păturile exterioare ale Soarelui. [G.-D. activităţii] /<fr. activité, lat. activitas, activitateatis
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

ACTIVITÁTE s.f. 1. Îndeplinirea unor acte fizice, intelectuale, morale etc. în vederea unui anumit rezultat; ocupaţie, muncă, lucru, îndeletnicire. ♦ Situaţie a unui ofiţer care face parte din cadrele active ale armatei. 2. (fiz.) Numărul de particule emise de o sursă radioactivă într-o secundă. 3. (Astr.) Activitate solară = totalitatea fenomenelor (pete, protuberanţe, erupţii etc.) care au loc în păturile exterioare ale Soarelui. [cf. lat. activitas, fr. activité].
Trimis de LauraGellner, 21.02.2006. Sursa: DN

ACTIVITÁTE s. f. 1. îndeplinire a unor acte fizice, intelectuale etc.; muncă, acţiune, ocupaţie. ♢ situaţie a unui ofiţer care face parte din cadrele active ale armatei. 2. mărime ce caracterizează intensitatea dezintegrării unei substanţe radioactive. 3. capacitate a unei particule materiale (atom, moleculă, radical) de a lua parte la o reacţie. 4. activitate solară = totalitatea fenomenelor (pete, protuberanţe, erupţii etc.) în păturile exterioare ale Soarelui. (< fr. activité, lat. activitas)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • activitáte — s. f., g. d. art. activitäţii; pl. activitäţi, art. activitãţile …   Romanian orthography

  • scenă — SCÉNĂ, scene, s.f. 1. Parte mai ridicată şi special amenajată în incinta unei săli de spectacole sau în aer liber, unde se desfăşoară reprezentaţiile. ♢ expr. A pune în scenă = a regiza. ♦ Teatru. ♢ expr. A părăsi scena = a) a părăsi profesiunea… …   Dicționar Român

  • funcţie — FÚNCŢIE, funcţii, s.f. (Şi în forma funcţiune) 1. Activitate administrativă pe care o prestează cineva în mod regulat şi organizat într o instituţie, în schimbul unui salariu; serviciu, slujbă, post2. ♦ Grad pe care îl deţine cineva într o… …   Dicționar Român

  • activa — ACTIVÁ, activez vb. I. 1. intranz. A desfăşura o activitate susţinută. 2. tranz. A intensifica, a înviora o activitate, un proces etc. 3. refl. A intra în cadrele active ale armatei. – Din fr. activer. Trimis de ana zecheru, 05.08.2002. Sursa:… …   Dicționar Român

  • inactivitate — INACTIVITÁTE s.f. Lipsă de activitate; pasivitate. – Din fr. inactivité. Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98  Inactivitate ≠ activitate Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime  INACTIVITÁTE s. 1. inacţiune, inerţie, neactivitate …   Dicționar Român

  • politic — POLÍTIC, Ă, politici, ce, s.f., adj. I. s.f. 1. Ştiinţa şi practica de guvernare a unui stat; sferă de activitate social istorică ce cuprinde relaţiile, orientările şi manifestările care apar între partide, între categorii şi grupuri sociale,… …   Dicționar Român

  • post — POST1 Element de compunere care înseamnă după , ulterior şi care serveşte la formarea unor substantive, a unor adjective şi a unor verbe. – Din lat. post, fr. post . Trimis de oprocopiuc, 03.04.2004. Sursa: DEX 98  POST2, posturi, s.n. 1.… …   Dicționar Român

  • teren — TERÉN, terenuri, s.n. 1. Întindere de pământ delimitată (considerată după relieful sau după situarea sa în spaţiu). ♢ expr. A sonda (sau a pipăi, a tatona) terenul = a observa cu atenţie situaţia, împrejurările, înainte de a întreprinde ceva; a… …   Dicționar Român

  • atribuţie — ATRIBÚŢIE, atribuţii, s.f. Sferă de autoritate, de competenţă, de activitate a cuiva; însărcinare, muncă dată cuiva spre îndeplinire. [var.: atribuţiúne s.f.] – Din fr. attribution, lat. attributio, onis. Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX… …   Dicționar Român

  • compartiment — COMPARTIMÉNT, compartimente, s.n. 1. Despărţitură într un vagon de cale ferată, într o încăpere mai mare, într un dulap, într o cutie etc. ♦ Diviziune obţinută prin împărţirea unei suprafeţe plane. 2. Sferă, sector, domeniu (de activitate) într o …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”

We are using cookies for the best presentation of our site. Continuing to use this site, you agree with this.