resorbţie

RESÓRBŢIE, resorbţii, s.f. 1. (med.) Proces de dispariţie lentă, prin absorbţie treptată, a unui ţesut sau organ, de obicei străin organismului. ♦ Proces de atrofiere a unui ţesut sau a unui organ, de obicei datorită fagocitozei. ♦ Proces prin care un lichid sau un gaz trece dintr-o cavitate a organismului, dintr-un vas sau din ţesutul interstiţial în sistemul circulator. 2. (fiz.) Absorbţie sau adsorbţie a gazelor sau a vaporilor proveniţi din corpul absorbantului sau adsorbantului. – Din fr. résorption.
Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

RESÓRBŢIE s. v. absorbţie.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

resórbţie s. f. (sil. mf. -sorb-) sorbţie
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

RESÓRBŢI//E resorbţiei f. med. Proces de dispariţie lentă a unui produs patologic, care este absorbit de sistemul circulator sau de ţesutu-rile vecine. [G.-D. resorbţiei] /<fr. résorption
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

RESORBŢIE s.f. Dispariţie a unei colecţii de lichid (patologic) prin absorbţia lui treptată în ţesuturile vecine. ♢ Resorbţie osoasă = scăderea consistenţei osului, prin pierderea conţinutului său mineral sau organic. [gen. -iei, var. resorbţiune s.f. / cf. fr. résorption].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

RESÓRBŢIE s. f. 1. dispariţie lentă a unui lichid (patologic), a unui ţesut sau organ (străin organismului) prin absorbţia lui treptată în ţesuturile vecine. 2. încorporare a unei substanţe; absorbţie. (< fr. résorption)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • resórbţie — s. f. (sil. mf. sorb ); pl. resórbţii …   Romanian orthography

  • resorbi — RESORBÍ, pers. 3 resoárbe, vb. IV. refl. (med.) A dispărea prin resorbţie. – Din fr. résorber, lat. resorbere (după sorbi). Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  RESORBÍ vb. v. abs …   Dicționar Român

  • osteoclazie — OSTEOCLAZÍE, osteoclazii, s.f. 1. Operaţie chirurgicală care necesită sfărâmarea anumitor oase. 2. (biol.) Proces lent de resorbţie osoasă datorită osteoclastelor. [pr.: te o ] – Din fr. ostéoclasie. Trimis de ana zecheru, 13.05.2004. Sursa: DEX… …   Dicționar Român

  • rizaliză — RIZALÍZĂ s.f. (med.) Resorbţie fiziologică sau patologică a unei rădăcini dentare. [< fr. rhizalyse, cf. gr. rhiza – rădăcină, lysis – desfacere]. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN  RIZALÍZĂ s. f. resorbţie fiziologică sau… …   Dicționar Român

  • absorbţie — ABSÓRBŢIE, absorbţii, s.f. 1. Fenomen fizic prin care un corp lichid sau solid încorporează prin difuzie din afară o substanţă oarecare. ♦ Micşorare sau anulare a intesităţii unei radiaţii care cade pe un corp. ♦ Fenomen optic caracteristic… …   Dicționar Român

  • macrofagocitoză — MACROFAGOCITÓZĂ s. f. resorbţie a resturilor celulare (pigmenţi sangvini, globule) de către macrofage. (< fr. macrophagocytose) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN …   Dicționar Român

  • paradontoliză — PARADONTOLÍZĂ s. f. resorbţie patologică a alveolei dentare. (< fr. paradontolyse) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN …   Dicționar Român

  • resolubil — resolúbil adj. m., pl. resolúbili; f. sg. resolúbilă, pl. resolúbile Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  RESOLÚBIL, Ă adj. (Astr.; despre nebuloase) Căreia i se pot distinge, cu ajutorul aparatelor, stelele componente. [ …   Dicționar Român

  • resorbţiune — RESORBŢIÚNE s.f. v. resorbţie. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN …   Dicționar Român

  • rezoluţie — REZOLÚŢIE, rezoluţii, s.f. 1. Hotărâre luată de un colectiv în urma unor dezbateri. 2. Rezolvare pe care cel în drept o dă unei cereri, unui act etc. 3. (med.)Dispariţie a semnelor de boală sau a unui proces patologic. 4. (jur.) Desfiinţare, cu… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”

We are using cookies for the best presentation of our site. Continuing to use this site, you agree with this.