realism

REALÍSM s.n. Mişcare, curent, atitudine în creaţia sau teoria literară şi artistică având ca principiu de bază reflectarea realităţii în datele ei esenţiale, obiective, caracteristice. ♦ Nume generic pentru concepţiile filozofice care recunosc existenţa independentă a obiectului de subiect, precum şi posibilitatea de a cunoaşte obiectul. ♢ Realism critic = curent în filozofia contemporană, care recunoaşte realitatea lumii materiale, dar interpune între subiect şi obiect un al treilea element, de natură spirituală, denumit "dat" sau "esenţă". Realism socialist = teorie estetică (opusă teoriilor artă pentru artă, formalismului, artei abstracte şi nonfigurative etc.) potrivit căreia arta este o "formă a conştiinţei sociale". Realism naiv = termen prin care este desemnat, uneori, materialismul spontan al vieţii cotidiene, convingerea proprie oricărui om, izvorâtă din practica vieţii de toate zilele, potrivit căreia lucrurile există independent de conştiinţa omenească şi se reflectă în aceasta. ♦ Curent în filozofia scolastică medievală care considera că noţiunile generale constituie realităţi de sine stătătoare şi anterioare lucrurilor individuale. ♦ Atitudine a omului care are simţul realităţii; spirit practic. [pr.: re-a-] – Din fr. réalisme.
Trimis de romac, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

realísm s. n. (sil. re-a-)
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

REALÍSM n. 1) filoz. Concepţie filozofică care susţine că lumea externă este o realitate independentă de subiectul cunoscător. 2) (în artă şi în literatură) Metodă artistică de creaţie care are drept principiu esenţial reflectarea realităţii. 3) Înţelegere clară a condiţiilor de desfăsurare a unei activităţi; atitudinea celui care are simţul realităţii; spirit practic. 4) (în filozofia medievală în opoziţie cu nomina-lism) Curent care considera că noţiunile generale (universale) sunt realităţi de sine stătătoare, anterioare atât intelectului, cât şi obiectelor individuale. [Sil. re-a-] /<fr. réalisme, germ. Realismus
Trimis de siveco, 04.12.2006. Sursa: NODEX

REALÍSM s.n. 1. Curent în artă şi în literatură care promovează înţelegerea adâncă şi redarea realităţii obiective în trăsăturile ei tipice. ♦ (În ideologia marxistă) Realism socialist = concept estetic desemnând tipul de artă care îşi propune reflectarea veridică, istorică concretă a realităţii în dezvoltarea ei. ♦ Noul realism = curent artistic mărturisind predilecţie pentru folosirea nemijlocită a obiectelor aflate în preajma artistului (afişe decupate, fragmente de fotografii sau texte, tuburi de culoare etc.), care se aplică prin lipire pe tabloul-obiect. ♦ (Curent) Atitudine care ţine seama de realitate; simţ al realităţii. 2. Concepţie opusă idealismului subiectiv prin teza conform căreia lumea externă are o realitate independentă de subiectul cunoscător. [cf. fr. réalisme].
Trimis de LauraGellner, 05.03.2007. Sursa: DN

REALÍSM s. n. 1. curent în filozofia scolastică care susţinea că noţiunile generale ar avea o existenţă reală, obiectivă, precedând existenţa lucrurilor individuale. ♢ concepţie care recunoaşte că lumea este o realitate independentă de subiectul cunoscător. o realism critic = denumire a mai multor curente din filozofia contemporană care recunosc realitatea lumii externe, dar interpun între subiect şi obiect "datul" sau "esenţele", ajungând la concluzii agnostice sau idealist-obiective; realism naiv = materialismul spontan al vieţii cotidiene, convingerea izvorâtă din practica vieţii, potrivit căreia lucrurile există independent de conştiinţa omenească şi se reflectă în ea. 2. curent în artă şi literatură care promovează înţelegerea adâncă şi redarea realităţii obiective în trăsăturile ei tipice; orientare, tendinţă generală a artei din toate timpurile de a reflecta veridic realitatea. ♢ noul realism = curent artistic mărturisind predilecţie pentru folosirea nemijlocită a obiectelor aflate în preajma artistului (afişe decupate, fragmente de fotografii sau texte, tuburi de culoare etc.), care se aplică prin lipire pe tabloul-obiect. 3. atitudine care ţine seama de realitate, simţ al realităţii. (< fr. réalisme)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • Realism — Realism, Realist or Realistic may refer to:The arts*Realism (arts), the depiction of subjects as they appear in everyday life *Realism (dramatic arts), a movement towards greater fidelity to real life *Realism (visual arts), a style of painting… …   Wikipedia

  • realism —    Realism is the view that things exist independently of the mind. There are three main types of realism that are based on that premise: (1) the view that affirms, in opposition to nominalism, that universals (and perhaps other abstract objects) …   Christian Philosophy

  • Realism — Re al*ism (r[=e] al*[i^]z m), n. [Cf. F. r[ e]alisme.] 1. (Philos.) (a) As opposed to nominalism, the doctrine that genera and species are real things or entities, existing independently of our conceptions. According to realism the Universal… …   The Collaborative International Dictionary of English

  • realism — realism/anti realism …   Philosophy dictionary

  • realism — index pragmatism, truth Burton s Legal Thesaurus. William C. Burton. 2006 realism …   Law dictionary

  • realism — (n.) 1817, from REAL (Cf. real) (adj.) + ISM (Cf. ism); after Fr. réalisme or Ger. Realismus; from L.L. realis real. Opposed to idealism in philosophy, art, etc. In reference to scholastic doctrine of Thomas Aquinas (opposed to nominalism) it is… …   Etymology dictionary

  • realism — ► NOUN 1) the practice of accepting a situation as it is and dealing with it accordingly. 2) (in art or literature) the representation of things in a way that is accurate and true to life. 3) Philosophy the doctrine that universals or abstract… …   English terms dictionary

  • realism — [rē′ə liz΄əm] n. [< Ger realismus < ModL < ML realis,REAL1 + ismus, ISM] 1. a tendency to face facts and be practical rather than imaginative or visionary 2. the picturing in art and literature of people and things as they really appear… …   English World dictionary

  • realism — /ree euh liz euhm/, n. 1. interest in or concern for the actual or real, as distinguished from the abstract, speculative, etc. 2. the tendency to view or represent things as they really are. 3. Fine Arts. a. treatment of forms, colors, space, etc …   Universalium

  • realism — noun ADJECTIVE ▪ political ▪ gritty, stark ▪ the stark realism of Loach s films ▪ literary ▪ magic …   Collocations dictionary

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”

We are using cookies for the best presentation of our site. Continuing to use this site, you agree with this.