rade

RÁDE, rad, vb. III. 1. tranz. şi refl. A(-şi) tăia cu briciul sau cu maşina de ras părul, barba sau mustăţile de la rădăcină; a (se) bărbieri. ♢ Exp. (tranz.; fam.; ir (ironic).) A rade pe cineva fără săpun = a critica aspru pe cineva. (fam.) Să-mi razi (sau să-mi radeţi) mustaţa, se spune pentru a arăta că eşti foarte sigur de cele ce afirmi. ♦ tranz. A curăţa părul de pe pielea unui animal sau solzii de pe un peşte. 2. tranz. A răzui, a înlătura un strat subţire de deasupra unui lucru. ♦ A şterge, a îndepărta, a elimina (cu guma, cu un briceag, cu lama etc.) ceva scris. ♦ A da pe răzătoare pentru a mărunţi. 3. tranz. fig. A distruge, a nimici, a şterge de pe faţa pământului. ♢ expr. (fam.) A rade cuiva o palmă = a da cuiva o palmă. [Perf. s. răsei, part. ras] – lat. radere.
Trimis de nicksson, 28.10.2008. Sursa: DEX '98

RÁDE vb. 1. a (se) bărbieri. (Şi-a rade mustaţa.) 2. v. răzui. 3. v. distruge.
Trimis de siveco, 28.10.2008. Sursa: Sinonime

RÁDE vb. v. reteza, tăia.
Trimis de siveco, 28.10.2008. Sursa: Sinonime

ráde vb., ind. prez. 1 sg. si 3 pl. rad, 1 pl. rádem, perf. s. 1 sg. răséi, 1 pl. ráserăm; conj. prez. 3 sg. şi pl. rádă; part. ras
Trimis de siveco, 28.10.2008. Sursa: Dicţionar ortografic

A RÁDE rad tranz. 1) (păr, barbă, mustaţi) A tăia de la rădăcină, înlăturând complet (cu briciul sau cu maşina de bărbierit); a bărbieri. 2) (persoane) A lipsi de păr cu ajutorul briciului. ♢ rade (pe cineva) fără săpun a critica foarte aspru. rade o mamă de bătaie a bate zdravăn. rade o palmă a da o palmă (cu putere). 3) (animale sacrificate) A curăţa de elementele necomestibile (păr, solzi, murdărie etc.). 4) (unele straturi subţiri) A despărţi de unde este prins (cu o unealtă tăioasă). 5) (legume) A curăţa de coajă. 6) A da prin răzătoare; a răzui. 7) fig. A face să nu mai existe; a şterge (de pe faţa pământului); a distruge; a prăpădi; a nimici. 8) fig. (persoane, de obicei la jocul de cărţi) A face să piardă toţi banii. 9) rar (despre păsări în zbor, proiectile lansate etc.) A atinge uşor la suprafaţă (apa, pământul). /<lat. radere
Trimis de siveco, 28.10.2008. Sursa: NODEX

ráde interj. – Afară, pleacă! ţig. rad-, imperativ rade (Graur 183; Juilland 172), favorizat de contaminarea cu a o rade "a fugi". Cuvînt de argou.
Trimis de blaurb, 17.11.2008. Sursa: DER

ráde (rád, rás), vb.1. A răzui. – 2. A şterge, a îndepărta un strat, a elimina. – 3. A se bărbieri. – 4. A tăia, a bara cu o linie. – 5. A smulge, a extirpa, a suprima. – 6. A despuia pe cineva de bani. – 7. A condamna pe cineva. – 8. A respinge, a trînti la un examen. – 9. (Cu pron o) A o şterge, a-şi lua tălpăşiţa. – 10. (refl.) A minţi, a exagera. – Mr. (a)rad(ere). lat. radĕre (Puşcariu 1422; REW 6987), cf. prov. raire, v. fr. rere, cat. raure, sp. raer. Este dubletul lui radia, vb. (a anula, a suprima), din fr. radier, cf. radier, s.n. (gumă de şters), din germ. Radier(gummi). cf. raz şi der. sale. Sensul 9, care s-a încercat să fie explicat prin intermediul ţig. (cf. art. următor), are un semantism normal, cf. a o tunde, a o şterge. Pentru semantismul sensului 10, cf. bărbier "frizer şi mincinos". – cf. raz. Der. ras, adj. (şters, bărbierit; adv., a ras); răsătură, s.f. (bărbierit; răzuire; răzătură); neras, adj. (nebărbierit); răsură, s.f. (răzătură; răsătură de aluat şi pîine făcută cu ea; cocoloşi de brînză care se formează în zer; dureri de naştere; înv., contribuţie suplimentară din care se plăteau slujbele publice, reprezenta în 1783 35 procente din impozitul de bază), poate direct din lat. rasūra (Puşcariu 1449; REW 7081), cf. fr. rasure, sp. rasura; răsunoi, s.n. (Banat, Trans., aluat ras de pe vas). Răsură, s.f. (măceş, Rosa canina) trebuie să fie cuvînt identic cu cel anterior, dar nu din cauza mîncărimii produse de fructul său (Tiktin), ci poate pentru că creşte la marginea pădurilor sau pe lîngă ziduri (după Scriban, din lat. rǒsŭla "trandafir").
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • rade — rade …   Dictionnaire des rimes

  • râde — RẤDE, râd, vb. III. intranz. 1. A şi manifesta veselia sau satisfacţia printr o mişcare caracteristică a feţei şi a gurii, scoţând în acelaşi timp sunete specifice, succesive şi nearticulate. ♢ expr. A râde (sau, rar a şi râde) în barbă (sau pe… …   Dicționar Român

  • rade — 1. (ra d ) s. f. Étendue de mer enfermée en partie par des terres plus ou moins élevées, et qui présente aux vaisseaux des mouillages à l abri des vents et des lames qui ont une certaine direction. Rade sûre. Nous allions entrer dans la rade.… …   Dictionnaire de la Langue Française d'Émile Littré

  • Rade — ist der Name folgender Orte: Rade, Gemeinde im Kreis Steinburg in Schleswig Holstein, siehe Rade (Steinburg) Rade b. Hohenwestedt, Gemeinde im Kreis Rendsburg Eckernförde in Schleswig Holstein Rade b. Rendsburg, Gemeinde im Kreis Rendsburg… …   Deutsch Wikipedia

  • Råde — Saltar a navegación, búsqueda Råde Escudo …   Wikipedia Español

  • Rade — may refer to:*E De people a people group in Southeast Asia also called Rhade or Rade *places in Schleswig Holstein, Germany: **Rade, Steinburg, a municipality in the district of Steinburg **Rade bei Hohenwestedt, a municipality in the district of …   Wikipedia

  • Råde — Blason de Råde Localisation de Råde dans le Østfold …   Wikipédia en Français

  • rade — RADE. s. f. Certaine estenduë de mer proche des costes, qui n est point enfermée, & ou l on peut encrer. La rade est bonne tout du long de cette coste là. les vaisseaux estoient à la rade, en rade, se sont mis à la rade. ce n est pas un Port, c… …   Dictionnaire de l'Académie française

  • rade — de mer, c est proprement le bord de la mer, a radenda terra, Et ainsi dit Virgile au 7. de l Eneide, Proxima Circeae raduntur litora terrae, Qui est ce que nous disons costoyer la coste, ou plus precisément naviguer et aller terre à terre, Il est …   Thresor de la langue françoyse

  • radé — radé, ée 1. (ra dé, dée) part. passé de rader1. Navire radé. radé, ée 2. (ra dé, dée) part. passé de rader2. Mesure bien radée …   Dictionnaire de la Langue Française d'Émile Littré

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”

We are using cookies for the best presentation of our site. Continuing to use this site, you agree with this.