prefaţă

PREFÁŢĂ, prefeţe, s.f. Text cu caracter explicativ, uneori analitic, precedând o operă literară sau ştiinţifică, în care este expus planul lucrării, se dau referiri bibliografice, critice etc.; precuvântare; predoslovie. – Din fr. préface, lat. praefatio.
Trimis de oprocopiuc, 08.04.2004. Sursa: DEX '98

Prefaţă ≠ epilog, postfaţă
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

PREFÁŢĂ s. introducere, cuvânt introductiv, cuvânt înainte, (livr.) preambul, (înv.) introducţie, precuvântare, predoslovie, preludiu, procuvân-tare, (grecism înv.) proimion. (prefaţă la un studiu.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

prefáţă s. f. → faţă
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Dicţionar ortografic

PREF//ÁŢĂ prefaţăéţe f. Comentariu plasat la începutul unei cărţi; cuvânt înainte; cuvânt introductiv; prolog. /<fr. préface, lat. prefatio
Trimis de siveco, 29.09.2007. Sursa: NODEX

PREFÁŢĂ s.f. Cuvânt către cititori aşezat la începutul unei cărţi, care conţine lămuriri, explicaţii etc. legate de opera respectivă; precuvântare. [pl. -feţe. / cf. fr. préface, it. prefazione].
Trimis de LauraGellner, 12.02.2007. Sursa: DN

PREFÁŢĂ s. f. 1. cuvânt la începutul unei cărţi, care conţine lămuriri, explicaţii etc. legate de opera respectivă. 2. ceea ce precedă sau anunţă un eveniment. (< fr. préface, lat. praefatio)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • prefaţa — PREFAŢÁ, prefaţez, vb. I. tranz. A scrie prefaţa unei cărţi (a altcuiva). – Din fr. préfacer. Trimis de oprocopiuc, 08.04.2004. Sursa: DEX 98  A prefaţa ≠ a postfaţa Trimis de siveco, 18.02.2007. Sursa: Antonime  prefaţá vb., ind …   Dicționar Român

  • prefáţã — s. f., pl. preféţe …   Romanian orthography

  • Ion Heliade-Rădulescu — Retrato de Ion Heliade Rădulescu, por Mişu Popp Nombre completo Ion Heliade Rădulescu …   Wikipedia Español

  • prefaţator — PREFAŢATÓR, OÁRE, prefaţatori, oare, s.m. şi f. Persoană care scrie prefaţa unei cărţi (a altcuiva). – Prefaţa + suf. tor. Trimis de oprocopiuc, 08.04.2004. Sursa: DEX 98  PREFAŢATÓR s. (rar) prefaţier. (prefaţator al unui roman.) Trimis de… …   Dicționar Român

  • prolog — PROLÓG1, prologi, s.m. Actor care, la romani, recita prologul2 unei piese de teatru. – Din lat. prologus, fr. prologue. Trimis de romac, 17.11.2008. Sursa: DEX 98  PROLÓG2, prologuri, s.n. 1. Parte a unei piese antice de teatru care preceda… …   Dicționar Român

  • cuvânt — CUVẤNT, cuvinte, s.n. 1. Unitate de bază a vocabularului, care reprezintă asocierea unui sens (sau a unui complex de sensuri) şi a unui complex sonor; vorbă. ♢ Cuvânt simplu = cuvânt care conţine un singur morfem radical. Cuvânt primitiv = cuvânt …   Dicționar Român

  • exordiu — EXÓRDIU, exordii, s.n. Prima parte a unui discurs, care, enunţând sumar conţinutul acestuia, urmăreşte câştigarea atenţiei şi bunăvoinţei auditoriului; p. ext. introducere, prefaţă la o carte, la un articol etc. – Din lat. exordium. Trimis de… …   Dicționar Român

  • precuvântare — PRECUVÂNTÁRE, precuvântări, s.f. (Astăzi rar) Cuvânt introductiv, prefaţă. ♦ (înv.) Cuvântare, discurs. – Pre1 + cuvântare. Trimis de oprocopiuc, 08.04.2004. Sursa: DEX 98  PRECUVÂNTÁRE s. v. cuvânt introductiv, cuvânt înainte, introducere,… …   Dicționar Român

  • predoslovie — PREDOSLOVÍE, predoslovii, s.f. (înv.) Prefaţă, precuvântare, introducere. [acc. şi: predoslóvie] – Din sl. prĕdŭslovije. Trimis de oprocopiuc, 24.02.2008. Sursa: DEX 98  PREDOSLOVÍE s. v. cuvânt introductiv, cuvânt înainte, introducere, prefaţă …   Dicționar Român

  • Lisa Gherardini — Lisa Gherardini …   Wikipedia Español

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”

We are using cookies for the best presentation of our site. Continuing to use this site, you agree with this.