ascunde

ASCÚNDE, ascúnd, vb. III. tranz. şi refl. A (se) aşeza într-un loc în care să nu poată fi văzut şi găsit. ♦ tranz. fig. A face să nu fie cunoscut, ştiut, înţeles de alţii; a tăinui. [Perf. s. ascunsei, part. ascuns] – lat. abscondere.
Trimis de cata, 15.02.2004. Sursa: DEX '98

A ascunde ≠ a arăta, a destăinui, a etala, a evidenţia, a manifesta, a mărturisi
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

ASCÚNDE vb. 1. a (se) dosi, a (se) mistui, (rar) a (se) tăinui, (pop.) a (se) piti, a (se) pitula, (reg.) a (se) mătrăşi, a (se) mitoşi, (prin Maram.) a (se) scuti, (înv.) a (se) supune. (S-a ascunde în pădure.) 2. a se băga. (S-a ascunde sub pat.) 3. a dosi, a pune. (Spune-mi imediat unde ai ascunde banii!) 4. v. feri. 5. v. acoperi. 6. a masca, a voala. (Norii ascunde lumina soarelui.) 7. a (se) disimula, a tăinui, (fig.) a (se) camufla, a (se) deghiza, a (se) masca. (ascunde adevărul.) 8. a masca, a tăinui, (înv. şi reg.) a tăgădui, (înv.) a retăcea, (fig.) a acoperi. (Îşi ascunde ignoranţa.) 9. a tăinui, (fig.) a înăbuşi. (Şi-a ascunde durerea.)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

ascúnde vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. ascúnd, 1 pl. ascúndem, perf. s. 1 sg. ascunséi, 1 pl. ascúnserăm; conj. prez. 3 sg. şi pl. ascúndă; imper. 2 sg. ascúnde; part. ascúns
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A ASCÚNDE ascúnd tranz. 1) A face să se ascundă; a dosi. 2) (bunuri străine) A pune într-un loc ferit, pentru a sustrage ulterior; a dosi; a tăinui. 3) fig. (gânduri, fapte, emoţii etc.) A face să rămână absolut necunoscut; a tăinui. /<lat. abscondere
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

A SE ASCÚNDE mă ascúnd intranz. A se pune într-un loc ferit pentru a nu fi văzut; a se dosi. /<lat. abscondere
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

ascúnde (ascúnd, ascúns), vb.1. A pune într-un loc ferit. – 2. A tăinui. – Mr. ascundu, ascundire, megl. şcund, istr. ascundu. lat. abscondĕre (Puşcariu 139; Candrea-Dens., 97; REW 41; DAR); cf. it (n)ascondere, v. prov., v. fr. escondre, cat. ascondir, v. sp., v. port. asconder. part. şi perf. simplu reproduc lat. absconsum, absconsi, forme paralele cu absconditum, abscondi(di), ca it. ascoso, v. sp. en ascuso, a escuso (RFE, 1919, 24). Der. ascuns, s.n. (ascunzătoare); ascunsă, s.f. (înv., secret); ascunzătoare, s.f. (loc în care se poate ascunde); ascunzător, adj. (prefăcut, care se ascunde); ascunzătură, s.f. (ascunzătoare); ascunziş, s.n. (loc tainic); (v-aţi) ascunsele, s.f. (joc de copii în care toţi se ascund în afară de unul care îi caută), de la întrebarea v-aţi ascuns?, interpretată ca s.
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • ascúnde — vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. ascúnd, 1 pl. ascúndem, perf. s. 1 sg. ascunséi, 1 pl. ascúnserãm; conj. prez. 3 sg. şi pl. ascúndã; imper. 2 sg. ascúnde; ger. ascunzấnd; part. ascúns …   Romanian orthography

  • camufla — CAMUFLÁ, camuflez, vb. I. tranz. şi refl. 1. A (se) ascunde vederii inamicului. ♦ tranz. A acoperi şi a ascunde o sursă de lumină, pentru ca razele ei să nu străbată afară în timpul nopţii. 2. fig. A (se) ascunde, a (se) deghiza, a (se) masca. –… …   Dicționar Român

  • masca — MASCÁ, maschez, vb. I. 1. tranz. şi refl. A( şi) acoperi obrazul sau o parte a lui cu o mască (1); a (se) măscui. 2. tranz. A sustrage vederii acoperind cu ceva, a împiedica să se vadă; a ascunde, a camufla. ♢ fig. A ascunde ceva sub aparenţe… …   Dicționar Român

  • recela — RECELÁ, recelez, vb. I. tranz. (Franţuzism) A păstra şi a ascunde un obiect furat de altul. ♦ A sustrage de la cercetările justiţiei pe cineva. ♦ refl. A se ascunde, a se refugia. – Din fr. receler. Trimis de cristi6, 27.08.2003. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

  • ascuns — ASCÚNS1 s.n. Faptul de a (se) ascunde. ♢ De a ascunsul sau de a (v aţi) ascunselea = numele unui joc de copii în care toţi jucătorii se ascund, afară de unul, care îi caută pe ceilalţi. ♢ loc. adv. În sau pe (sub) ascuns = tainic, pe furiş. – v.… …   Dicționar Român

  • deghiza — DEGHIZÁ, deghizez, vb. I. tranz. şi refl. A (se) îmbrăca în aşa fel, încât să nu poată fi recunoscut; a (se) travesti. ♦ tranz. fig. A prezenta ceva sub altă formă decât cea adevărată; a ascunde, a masca, a disimula, a camufla. – Din fr. déguiser …   Dicționar Român

  • dosi — DOSÍ, dosesc, vb. IV. 1. tranz. şi refl. (pop. şi fam.) A (se) sustrage vederii altora; a (se) ascunde. 2. tranz. (pop. şi fam.) A fura ceva (ascunzând). 3. tranz. şi intranz. ( …   Dicționar Român

  • tăinui — TĂINUÍ, tăinuiesc, vb. IV. 1. tranz. A păstra o taină, a ţine secret, a nu lăsa să se ştie, să se afle ceva; a ascunde, a acoperi. ♦ refl. (Rar) A se ascunde. 2. intranz. (pop.) A sta de vorbă, a sta la taifas, a discuta (în intimitate). – Taină… …   Dicționar Român

  • acoperi — ACOPERÍ, acópăr, vb. IV. 1. tranz. A pune peste un obiect sau peste o fiinţă ceva care le ascunde sau le protejează. ♢ expr. (refl.) A se acoperi de glorie = a săvârşi fapte mari de arme, a fi foarte viteaz. 2. tranz. A pune peste un obiect… …   Dicționar Român

  • escamota — ESCAMOTÁ, escamotez, vb. I. tranz.1. A face să dispară ceva fără să se bage de seamă, a ascunde ceva cu iscusinţă. ♦ fig. A denatura, a falsifica. 2. A introduce trenul de aterizare al unei aeronave în locurile anume construite în corpul ei,… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”

We are using cookies for the best presentation of our site. Continuing to use this site, you agree with this.