murseca

MURSECÁ, múrsec, vb. I. tranz. 1. (pop.) A muşca rupând, sfâşiind. 2. (reg.) A strivi, a zdrobi oasele sau carnea unei fiinţe (vii); a învineţi. ♦ fig. A bate pe cineva. [var.: mursicá vb.I] – lat. morsicare.
Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

MURSECÁ vb. v. atinge, bate, clefăi, învineţi, lovi, molfăi, plescăi, sfârteca, sfâşia.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

mursecá vb., ind. prez. 3 sg. şi pl. mursécă
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A MURSECÁ múrsec tranz. pop. 1) A rupe în bucăţi cu dinţii; a sfârteca; a sfâşia. 2) A mânca cu lăcomie, înghiţind pe nemestecate; a devora; a înfuleca. 3) A bate crunt; a snopi în bătaie. /<lat. morsicare
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

mursecá (múrsec, mursecát), vb. – A muşca (se zice numai despre animale). Mr. mursicare. lat. morsicāre, din morsum (Puşcariu 1135; Candrea-Dens., 1179; Tiktin), cf. it. morsicare, sp. amusgar, gal. amosgar. – Der. mursecătură, s.f. (muşcătură); mîrsecăciune, s.f. (înv., stimul, tentaţie), pe care Tiktin încerca s-o explice prin sl.
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • bate — BÁTE, bat, vb. III. I. 1. tranz. şi refl. A (se) lovi, a (se) izbi repetat şi violent (cu palma, cu pumnul, cu băţul, cu biciul etc.) A bate peste obraji, peste gură, peste picioare. A bate la palmă, la tălpi, la spate. A bate în cap. ♢ expr.… …   Dicționar Român

  • mursecat — MURSECÁT, Ă, mursecaţi, te, (pop.; despre fiinţe vii sau despre carnea lor) Rupt, sfâşiat cu dinţii. – v. murseca. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  MURSECÁT adj. v. sfârtecat, sfâşiat. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa:… …   Dicționar Român

  • mursica — MURSICÁ vb. I. v. murseca. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 …   Dicționar Român

  • plescăi — PLESCĂÍ, pléscăi, vb. IV. intranz. 1. A mânca cu zgomot; a scoate un sunet caracteristic, desprinzând brusc buzele una de alta sau limba de cerul gurii (în semm de plăcere); a pleoscăi. 2. A scoate un sunet caracteristic prin pocnirea sau… …   Dicționar Român

  • sfârteca — SFÂRTECÁ vb. I v. sfârtica. Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  SFÂRTECÁ vb. 1. a ciopârţi, a sfâşia, (pop. şi fam.) a căsăpi, (pop.) a dumica, (reg.) a crâmpoţi, a măcelări, (Mold., Bucov. şi Ban.) a ciocârti, (prin Mold.) a cârnosi,… …   Dicționar Român

  • sfâşia — SFÂŞIÁ, sfấşii, vb. I. tranz. 1. A rupe cu mâna în bucăţi, în fâşii, a sfârtica o pânză, o hârtie etc. fără a folosi instrumente tăioase. ♦ fig. A chinui, a îndurera pe cineva. ♢ expr. A sfâşia (sau, refl., a i se sfâşia) cuiva inima = a produce… …   Dicționar Român

  • învineţi — ÎNVINEŢÍ, învineţesc, vb. IV. refl. şi intranz. A deveni, a se face vânăt (de frig, de mânie etc.) ♦ tranz. A face cuiva vânătăi, lovindu l. – În + vânăt. Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX 98  ÎNVINEŢÍ vb. 1. (reg.) a murseca, a vâlcezi …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”

We are using cookies for the best presentation of our site. Continuing to use this site, you agree with this.