mort


mort
MORT, MOÁRTĂ, morţi, -moarte, adj., s.m. şi f. I. adj. 1. (Despre fiinţe) Care nu mai trăieşte, care a murit. ♢ expr. A se face mort în păpuşoi sau (substantivat) a face pe mortul în păpuşoi = a se face că nu ştie nimic, a simula nevinovăţia, a face pe prostul. A o lasa moartă (în păpuşoi) = a lasa o chestiune încurcată, a renunţa la ceva. A fi mort fără (sau după) cineva sau ceva = a nu putea trăi fără cineva sau ceva, a fi îndrăgostit de cineva sau de ceva; a ţine mult la cineva sau la ceva. A fi mai mult mort (decât viu) = a fi istovit, epuizat (de boală, de frică etc.).Nici mort sau mort-tăiat = (în construcţii negative) cu nici un preţ, sub nici un motiv, în nici un caz. Mort-copt = cu orice preţ, necondiţionat, neapărat; vrând-nevrând, cu chiu cu vai. A umbla (sau a se ţine) mort după... = a) a lupta, a se zbate pentru a obţine ceva; b) a-şi manifesta dragostea faţă de cineva străduindu-se să fie mereu în preajma lui. A fi beat mort (sau mort de beat) = a fi foarte beat. ♦ Limbă moartă = limbă care a încetat să fie învăţată ca limbă maternă. Inventar mort = totalitatea uneltelor, a maşinilor, a mijloacelor de transport care aparţin unei gospodării sau unei întreprinderi. Timp mort = lipsă de activitate a forţelor de muncă sau a maşinilor; întrerupere neprevăzută a muncii. Unghi mort = loc de pe traiectoria unei arme de foc pe care nu-i poate atinge proiectilul. Punct mort = poziţie a unui mecanism bielă-manivelă care corespunde momentului când biela şi manivela au axele în prelungire sau suprapuse. (expr.) A ajunge la un (sau într-un) punct mort = a ajunge la un impas, în imposibilitate de a găsi o soluţie. Linie moartă = linie de cale ferată care serveşte numai pentru garare. (expr.) A fi (sau a se afla, a trece) pe linie moartă = a nu mai juca un rol de seamă, a fi înlăturat dintr-un post de răspundere. Fier mort = fier de calitate inferioară. ♦ (fam.; despre aparate, motoare etc.) Care nu mai funcţionează. 2. (Despre părţi ale corpului) Cu funcţiile vitale pierdute; paralizat, înţepenit. ♢ (pop.) Carne (sau piele) moartă = carne sau piele care se formează deasupra rănilor şi prin care nu trec ramificaţiile nervoase. 3. (Despre plante) Uscat, veşted. 4. fig. (Despre lucruri) Fără viaţă, neînsufleţit; nemişcat, încremenit. ♦ Lipsit de zgomot, de activitate, de viaţă; liniştit. ♦ (Despre culori, nuanţe) Fără strălucire; şters. II. s.m. şi f. Persoană care a murit, defunct, decedat; trupul neînsufleţit al unei persoane aşezat în coşciug sau înmormântat. ♢ expr. Mortul de la groapă nu se mai întoarce, se spune despre un lucru pierdut definitiv, despre ceva care nu mai poate fi îndreptat. Apă morţilor = fata morgana, v. morgana. A scula (sau a trezi, a deştepta) şi morţi (sau din morţi), se spune despre zgomote sau surse de zgomote foarte intense şi stridente. A umbla (sau a merge) ca după mort = a merge foarte încet. Ca la mort = (în legătură cu verbe ca "a se aduna", "a veni") în număr (foarte) mare. – lat. mortuus.
Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

Mort ≠ viu
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

FLUTURUL-MÓRŢII s. v. cap-de-mort, flutu-re-cap-de-mort, strigă.
Trimis de siveco, 23.11.2007. Sursa: Sinonime

MORT adj. v. inanimat, neanimat, neînsufle-ţit.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

MORT adj., s. 1. adj., s, decedat, defunct, dispărut, răposat, (livr.) repauzat, (în limbajul bisericesc, pop. şi eufemistic) pierdut, (înv. şi pop.) pierit, (înv.) pristăvit, săvârşit. (mortul era un om în vârstă.) 2. adj. inert, neînsufleţit, nemişcat, rece, ţeapăn. (L-a găsit mort.) 3. adj. v. ofilit.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

URZICĂ MOÁRTĂ s. v. paracherniţă.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

mort adj. m., s. m., pl. morţi; f. sg. moártă, pl. moárte
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

MORT1 moártă (morţi, moárte) 1) Care a murit; care nu mai este viu; decedat; defunct; răposat. ♢ Limbă moartă limbă care a încetat să fie folosită ca limbă maternă. Linie moartă linie de cale ferată care serveşte numai pentru garare. Inventar mort inventar neutilizat. Nici mort a) pentru nimic în lume; cu nici un preţ; b) niciodată. Mai mult mort decât viu a) sleit de puteri; istovit; extenuat; b) speriat peste măsură; îngrozit. mort-copt (sau mort ori copt) cu orice preţ; neapărat. Beat mort foarte beat. mort de oboseală (de foame, de sete etc.) foarte obosit (flămând, însetat etc.). A cădea mort a) a muri; b) a nu mai putea de oboseală; a fi istovit. A umbla după potcoave de cai morţi (sau a umbla după cai morţi să le ia potcoavele) a umbla fără rost pe drumuri; a hoinări. A se face mort în păpuşoi a se face că nu ştie nimic; a o face pe prostul. A umbla (sau a se ţine) mort după cineva a căuta să obţină ceva cu orice preţ; a nu mai da răgaz cuiva. A dormi mort a dormi adânc. A fi (sau a se afla, a trece) pe linie moartă a se afla în declin; a nu mai juca rolul de altădată. 2) (despre vegetaţie) Care este fără frunze; desfrunzit. 3) (despre flori) Care şi-a pierdut vlaga şi frăgezimea; ofilit. 4) (despre localităţi, străzi) Care este lipsit de viaţă, de mişcare, de zgomot. 5) rar (despre culori) Care nu are strălucire; şters; spălăcit; decolorat. /<lat. mortuus
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

MOR//T2 mortţi m. Persoană care a murit; răposat; decedat; defunct. /<lat. mortuus
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

mort (moártă), adj. – Decedat. – Mr. mortu, megl., istr. mort. lat. mortuus (Puşcariu 1110; REW 5695), cf. it., port. morto, fr., cat. mort, sp. muerto.cf. moarte, mortăciune. – Der. morţărie, s.f. (Banat, cimitir); morţiş, adv. (în mod tenace); morţiu, adv. (cu îndărătnicie); morţiu, adj. (ca pentru mort).
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • mort — mort …   Dictionnaire des rimes

  • MORT — «DEPUIS qu’elles se savent mortelles, les civilisations ne veulent plus mourir.» Cette boutade est située, datée: elle reprend un mot de Paul Valéry sur l’Europe d’après 1918 et elle l’étend, elle le transforme pour l’appliquer à un monde en… …   Encyclopédie Universelle

  • mort — mort, orte 1. (mor, mor t ; au masculin, le t ne se lie pas, excepté dans la locution mor t ou vif) part. passé de mourir. 1°   Qui a cessé de vivre. •   Après mon père mort, je n ai point à choisir, CORN. Cid, IV, 2. •   De votre cheval mort je… …   Dictionnaire de la Langue Française d'Émile Littré

  • mort — Mort, Tantost est feminin et substantif, et signifie la separation du corps et de l ame, Mors. Duquel mot il est prins, et tantost est masculin adjectif, et signifie celuy qui est tres passé ou decedé, Mortuus. Dont le feminin est Morte, Mortua.… …   Thresor de la langue françoyse

  • mort-né — mort né, mort née [ mɔrne ] adj. et n. • 1285; de 2. mort et né 1 ♦ Mort en venant au monde. Accoucher d un enfant mort né. Jumelles mort nées. 2 ♦ Fig. (1620) Qui échoue dès le début (⇒ avorter). « Chefs d œuvre mort nés » (Gautier). ⊗ HOM.… …   Encyclopédie Universelle

  • Mort — Mort, n. [F., death, fr. L. mors, mortis.] 1. Death; esp., the death of game in the chase. [1913 Webster] 2. A note or series of notes sounded on a horn at the death of game. [1913 Webster] The sportsman then sounded a treble mort. Sir W. Scott.… …   The Collaborative International Dictionary of English

  • MoRT — Studio album by Blut Aus Nord Released October 23, 2006 …   Wikipedia

  • Mort — ist der Name folgender Personen: Michel Mort, lokaler Sagenheld aus dem Mittelrheinraum, der Johann I. von Sponheim 1279 in der Schlacht von Sprendlingen gerettet haben soll Valzhyna Mort (* 1981), weißrussische Lyrikerin und Übersetzerin… …   Deutsch Wikipedia

  • mort — mort, e adj. Usé, inutilisable : Mes pompes sont mortes. / Être mort dans le dos, transi de froid. / Elle est morte, c est fini, il n y a plus d espoir ou plus d argent : On verra demain; pour aujourd hui, elle est morte. □ n.f. À mort, à fond,… …   Dictionnaire du Français argotique et populaire

  • Mort — Mort, n. [Cf. Icel. margt, neut. of margr many.] A great quantity or number. [Prov. Eng.] [1913 Webster] There was a mort of merrymaking. Dickens. [1913 Webster] …   The Collaborative International Dictionary of English


Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”

We are using cookies for the best presentation of our site. Continuing to use this site, you agree with this.