moral

MORÁL, -Ă, morali, -e, adj., s.n. I. adj. 1. Care aparţine moralei, conduitei admise şi practicate într-o societate, care se referă la morală; etic; care este conform cu morala; cinstit, bun; moralicesc. ♦ Care conţine o învăţătură; moralizator. 2. Care aparţine psihicului, spiritului, intelectului, care se referă la psihic, spirit sau intelect; spiritual, intelectual. II. s.n. 1. Ansamblul facultăţilor sufleteşti şi spirituale. 2. Stare afectivă, dispoziţie sufletească temporară care priveşte puterea, dorinţa, fermitatea de a suporta pericolele, oboseala, dificultăţile. ♦ Curaj, tărie sufletească. ♢ expr. A ridica moralul (cuiva) = a îmbărbăta (pe cineva). A(-i) scădea (cuiva) moralul = a (se) demoraliza, a (se) descuraja. – Din lat. moralis, -e, fr. moral.
Trimis de romac, 07.04.2009. Sursa: DEX '98

Moral ≠ amoral, imoral, nemoral
Trimis de siveco, 02.05.2008. Sursa: Antonime

MORÁL adj. 1. etic. (O comportare moral.) 2. v. moralizator. 3. v. spiritual.
Trimis de siveco, 02.05.2008. Sursa: Sinonime

morál adj. m., pl. moráli; f. sg. morálă, pl. morále
Trimis de siveco, 02.05.2008. Sursa: Dicţionar ortografic

morál s. n., pl. moráluri
Trimis de siveco, 02.05.2008. Sursa: Dicţionar ortografic

MORÁL1 morală (morali, morale) 1) Care ţine de morală; referitor la morală. 2) Care conţine o morală. 3) Care ţine de lumea interioară a omului; referitor la spiritul omului. 4) Care corespunde moralei; în conformitate cu morală. /<lat. moralis, morale, fr. moral
Trimis de siveco, 02.05.2008. Sursa: NODEX

MORÁL2 n. 1) Ansamblu de calităţi psihice şi spirituale ale unui om. 2) Stare de spirit, dispoziţie sufletească; tărie de caracter. /<lat. moralis, morale, fr. moral
Trimis de siveco, 02.05.2008. Sursa: NODEX

MORÁL, -Ă adj. 1. Conform principiilor moralei. ♦ Din care se trage o învăţătură, didactic. 2. Referitor la psihic, spirit sau intelect; intelectual, spiritual. // s.n. Ansamblul facultăţilor psihice, spirituale. ♦ Stare de spirit, dispoziţie sufletească. ♦ Curaj. [cf. lat. moralis, fr. moral].
Trimis de LauraGellner, 12.11.2006. Sursa: DN

MORÁL, -Ă I. adj. 1. conform principiilor moralei. ♢ din care se trage o învăţătură, didactic. 2. referitor la psihic, spirit sau intelect, intelectual, spiritual. II. s. n. 1. ansamblul facultăţilor psihice, spirituale. 2. stare de spirit. ♢ curaj. (< lat. moralis, fr. moral)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

morál (morálă), adj. – Etic. fr. moral. – Der. morală, s.f. (etică; dojană), din fr. morale; moralicesc, adj. (moral), înv., sec. XVIII; moraliceşte, adv. (moralmente); moralitate, s.f., din fr. moralité; moraliza, vb., din fr. moraliser; moralizator, adj., din fr. moralisateur; moralmente, adv., din fr. moralement; moralist, s.m., din fr. moraliste.
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Synonyms:

Look at other dictionaries:

  • Moral — Moral …   Deutsch Wörterbuch

  • moral — moral, ale, aux [ mɔral, o ] adj. et n. m. • 1270; n. m. 1212; lat. moralis, de mores « mœurs » I ♦ Adj. 1 ♦ Qui concerne les mœurs, les habitudes et surtout les règles de conduite admises et pratiquées dans une société. Conscience morale. Sens… …   Encyclopédie Universelle

  • Moral — Mor al, a. [F., fr. It. moralis, fr. mos, moris, manner, custom, habit, way of life, conduct.] 1. Relating to duty or obligation; pertaining to those intentions and actions of which right and wrong, virtue and vice, are predicated, or to the… …   The Collaborative International Dictionary of English

  • Moral — bezeichnet zumeist die faktischen Handlungsmuster, konventionen, regeln oder prinzipien bestimmter Individuen, Gruppen oder Kulturen. So verstanden, sind die Ausdrücke Moral, Ethos oder Sitte weitgehend gleichbedeutend und werden beschreibend… …   Deutsch Wikipedia

  • moral — adj Moral, ethical, virtuous, righteous, noble are comparable when they mean conforming to a standard of what is right and good. Moral is the most comprehensive term of the group; in all of its pertinent senses it implies a relationship to… …   New Dictionary of Synonyms

  • moral — moral, ale (mo ral, ra l ) adj. 1°   Qui concerne les moeurs. Préceptes moraux. Réflexions morales. Les oeuvres morales de Plutarque. Sens, instinct moral.    Contes moraux, contes où l auteur a l intention de faire ressortir une leçon de morale …   Dictionnaire de la Langue Française d'Émile Littré

  • moral — mòrāl m <G morála> DEFINICIJA 1. shvaćanje odnosa prema dobru i zlu u najširem smislu; ukupnost nepisanih društvenih načela, normi, ideala, običaja o ponašanju i odnosima među ljudima koji se nameću savjesti pojedinca i zajednice, u skladu… …   Hrvatski jezični portal

  • moral — adjetivo 1. De las costumbres o formas de comportamiento humanas: valor moral, reglas morales, superioridad moral. 2. Que no se funda en pruebas objetivas, sino en la conciencia de cada individuo: Tenías la obligación moral de pagar. 3.… …   Diccionario Salamanca de la Lengua Española

  • moral — [môr′əl, mär′əl; ] for n.4 [, mə ral′] adj. [ME < L moralis, of manners or customs < mos (gen. moris), pl. mores, manners, morals (see MOOD1): used by CICERO2 as transl. of Gr ēthikos] 1. relating to, dealing with, or capable of making the… …   English World dictionary

  • moral — I adjective aboveboard, bene moratus, bound by duty, commendable, conscientious, correct, creditable, decent, deserving, duteous, dutiful, estimable, ethical, exemplary, good, high minded, high principled, honest, honestus, honorable, idealistic …   Law dictionary

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”

We are using cookies for the best presentation of our site. Continuing to use this site, you agree with this.