lărgit

LĂRGÍT1 s.n. Faptul de a lărgi.v. lărgi.
Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

LĂRGÍT2, -Ă, lărgiţi, -te, adj. Care a devenit mai larg, mai cuprinzător, mai amplu. – v. lărgi.
Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

LĂRGÍT adj. 1. v. întins. 2. v. dilatat. 3. v. extins.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

lărgít s. n.
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

LĂRGÍ//T lărgittă (lărgitţi, lărgitte) 1) Care a devenit mai larg, mai amplu. 2) (despre adunări, şedinţe) La care participă şi persoane din alt colectiv. /v. a lărgi
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • clarinet — CLARINÉT, clarinete, s.n. Instrument muzical de suflat, făcut din lemn, în formă de tub lărgit la un capăt şi prevăzut cu găuri laterale care se pot închide şi deschide cu ajutorul unor clape. [var.: (reg.) clanarét s.n., clarinétă s.f.] – Din fr …   Dicționar Român

  • dilatat — DILATÁT, Ă, dilataţi, te, adj. 1. (Despre unele corpuri) Cu dimensiunile mărite sub influenţa căldurii. 2. (Despre deschizături, organe sau părţi ale unor organe) Mărit, lărgit. – v. dilata. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

  • ADJUTOR ab ADJUVANDO — quomodo dicti suntolim, qui Magistratibus seu potius Officialibus quibusvis, levandi laboris causâ, adiungebantur; ut iis vel aegritudine praepeditis vel multitudine negotiorum obrutis, opem ferrent, l. 10. Cod. numerat. l. 12. leg. 3. Cod. de… …   Hofmann J. Lexicon universale

  • ASCRIPTITII — I. ASCRIPTITII Deorum genus, apud Athenienses, quos praeter duodecim praecipuos (quibus ara communis exstructa erat, Βωμὸς τῶ δώδεκα Θεῶν, et per quos iurare solebant, Μὰ τοὺς δώδενα Θεοὺς) venerati sunt. Ita enim de illis Strabo: Α᾿ςθηναῖοι δ᾿… …   Hofmann J. Lexicon universale

  • BAPHLUM seu BAFIUM — locus in quo fucabatur vel tingebatur olim purpura. Ugutio; Bapbium, genus purpurae, unde Baphius vel Baphiarius, purpureus vel textor talis purpurae, vel venditor vel mercator huius purpurae, et invenitur simpliciter pra Mercatore, et hoc… …   Hofmann J. Lexicon universale

  • BARBARICARII — Donato ad l. 7. Aeneid. dicti sunt, qui ex auro coloratis filis exprimebant homium formas, animalium et aliarum specierum imitabantur subtiltate veritatem: seu ut est in l. Cod. Theodos. de Fabricensib. qui cassides et bucculas tegebant argentô… …   Hofmann J. Lexicon universale

  • BASTANGAR II — in l. 3. et 11. Cod. Theodos. de Murilegulis, dicti sunt, qui equis aut mulis res Principis aut publica ad dessinata loca deducebant. A voce Bastaga, quae onus vel transvectionem notat, ex Graeeo Βαςτάζειν. Hesych. Βαςταγὴ, βάρος. Publicola Ep.… …   Hofmann J. Lexicon universale

  • CASTRENSIS — qui et Comes Casirensis, dignitas olim Palatina: qui Castrensibus seu Castrensianis praeerat, eratuque sub dispositione Praepositi sacri Cubiculi, uti colligit Car du Fresne ex l. un. Cod. Theodos. Qui a praebit. tiron. Sub eius vero dispositione …   Hofmann J. Lexicon universale

  • PERFECTISSIMATUS — nomen olim dignitatis non mediocris, cuius meminêre Imperatores in l. 1. Cod. de nat. lib. l. 11. Cod. de quoest. dicebantur autem Perfectissimi, qui iudiciô Principis vel ad praesidatum provinciarum quarundam vel ad aliam administrationem,… …   Hofmann J. Lexicon universale

  • SUPRA Numerum — militiae imaginatiae genus, a Claudio Principe inventum. Suetonius in eo, c. 25. instituit et imaginariae militiae genus, quod vocatur supra numerum: quô absentes et titulô tenus fungerentur. Lamprid. Adscriptos vocat et vacantes, in Alexandro… …   Hofmann J. Lexicon universale

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”

We are using cookies for the best presentation of our site. Continuing to use this site, you agree with this.