gratitudine

GRATITÚDINE, gratitudini, s.f. (livr.) Recunoştinţă. – Din fr. gratitude, lat. gratitudo, -inis.
Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

Gratitudine ≠ ingratitudine
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

GRATITÚDINE s. v. recunoştinţă.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

gratitúdine s. f., g.-d. art. gratitúdinii; pl. gratitúdini
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

GRATITÚDIN//E gratitudinei f. Sentiment durabil de afecţiune, nutrit de o persoană faţă de cineva, pentru un bine făcut; obligaţie morală pentru o binefacere; recunoştinţă. /<lat. gratitudo, gratitudineinis, fr. gratitude
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

GRATITÚDINE s.f. Recunoştinţă. [< lat. gratitudo, cf. fr. gratitude].
Trimis de LauraGellner, 05.07.2006. Sursa: DN

GRATITÚDINE s. f. recunoştinţă. (< fr. gratitude, lat. gratitudo)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • gratitudine — /grati tudine/ s.f. [dal lat. tardo gratitudo dĭnis, der. di gratus grato ]. [sentimento di affetto e ringraziamento verso chi ci ha fatto del bene: nutrire g. per (o verso ) qualcuno ] ▶◀ riconoscenza, (non com.) riconoscimento. ◀▶ ingratitudine …   Enciclopedia Italiana

  • gratitudine — gra·ti·tù·di·ne s.f. CO disposizione d animo di chi prova riconoscenza per un favore, per un dono, per un beneficio ricevuto, ne serba il ricordo e desidera poterlo ricambiare: provo una vera gratitudine per tutto ciò che ha fatto per aiutarmi… …   Dizionario italiano

  • gratitudine — {{hw}}{{gratitudine}}{{/hw}}s. f. Sentimento di affetto e di riconoscenza per un bene ricevuto; SIN. Riconoscenza; CONTR. Ingratitudine …   Enciclopedia di italiano

  • gratitúdine — s. f., g. d. art. gratitúdinii; pl. gratitúdini …   Romanian orthography

  • gratitudine — pl.f. gratitudini …   Dizionario dei sinonimi e contrari

  • gratitudine — s. f. riconoscenza □ ringraziamento, grazia CONTR. ingratitudine, irriconoscenza …   Sinonimi e Contrari. Terza edizione

  • recunoştinţă — RECUNOŞTÍNŢĂ, recunoştinţe, s.f. Obligaţie morală pe care cineva o are faţă de cel care i a făcut un bine; recunoaştere a unei binefaceri primite; gratitudine. – Recunoaşte + suf. inţă (după fr. reconnaissance). Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007 …   Dicționar Român

  • cunoaşte — CUNOÁŞTE, cunósc, vb. III. 1. tranz. A lua cunoştinţă de obiectele şi de fenomenele înconjurătoare, reflectate în conştiinţă; a stabili în chip obiectiv natura, proprietăţile unui lucru, relaţiile dintre fenomene, a le da o interpretare conformă… …   Dicționar Român

  • benedire — be·ne·dì·re v.tr. FO 1. chiedere a Dio bene e protezione per qcn. o qcs.: il padre benedisse il figlio che partiva | consacrare con un rito religioso, santificare: benedire i fedeli; benedire il cibo; benedire le palme, le case, a Pasqua Contrari …   Dizionario italiano

  • ingratitudine — in·gra·ti·tù·di·ne s.f. CO l essere ingrato, mancanza di gratitudine: mostrare ingratitudine verso qcn. Contrari: gratitudine, riconoscenza. {{line}} {{/line}} DATA: 2Є metà XIII sec. ETIMO: dal lat. ingratitūdĭne(m), v. anche ingrato …   Dizionario italiano

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”

We are using cookies for the best presentation of our site. Continuing to use this site, you agree with this.