gară

GÁRĂ, gări, s.f. Ansamblu de construcţii, instalaţii, amenajări etc. situat pe o linie ferată, unde opresc trenurile pentru urcarea şi coborârea călătorilor şi pentru încărcarea şi descărcarea mărfurilor. ♢ Gară maritimă (sau fluvială) = ansamblu de construcţii, instalaţii, amenajări etc. situat pe cheiul unui port maritim (sau fluvial), destinat îmbarcării şi debarcării călătorilor şi bagajelor. – Din fr. gare.
Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

GÁRĂ s. staţie. (Mă dau jos la gară următoare.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

gáră s. f., g.-d. art. gării; pl. gări
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

GÁRĂ gări f. 1) Staţie de tren. ♢ gară de triaj ansamblu de linii unde se face regruparea vagoanelor. 2) Loc special amenajat de unde pleacă şi unde sosesc mijloacele de transport public. gară auto. gară fluvială. [G.-D. gării] /<fr. gare
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

gáră, gári, s.f. (înv., reg.) 1. clevetire, calomnie. 2. mulţime zgomotoasă.
Trimis de blaurb, 11.05.2006. Sursa: DAR

GÁRĂ s.f. Staţie de cale ferată; clădirea şi instalaţiile dintr-o astfel de staţie. [< fr. gare].
Trimis de LauraGellner, 28.06.2006. Sursa: DN

GÁRĂ s. f. staţie de cale ferată. o gară maritimă (sau fluvială) = ansamblu clădirilor şi instalaţiilor portuare amenajate pentru îmbarcarea-debarcarea mărfurilor şi călătorilor. (< fr. gare)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

gáră (-re), s.f. (Banat) Cenuşă de paie. sb. gara (Bogrea, Dacor., IV, 816). – Aceleiaşi familii îi aparţine gărînă, s.f. (Banat, Olt., hoceag), care a însemnat probabil la origine "loc de ars în pădure", cf. sl. garanŭ "ars"; şi garişte, s.f. (Banat, cîmpie), cf. sb. gàrište "loc ars".
Trimis de blaurb, 08.10.2007. Sursa: DER

gáră s.f. – Protest zgomotos, tăgăduire. pol. gwar(a) "zgomot" (Cihac, II, 114; DAR). În Mold.
Trimis de blaurb, 08.10.2007. Sursa: DER

gáră (gắri), s.f. – Ansamblu de construcţii pe calea ferată unde opresc trenurile. fr. gare. Din aceeaşi familie fac parte gara, vb. (a parca), din fr. garer; garaj, s.n., din fr. garage; aerogară, s.f. (aeroport); autogară, s.f. (gară de autobuze).
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • gara — gara …   Dictionnaire des rimes

  • Gara — (Basque: We are ) is a bilingual (Basque/Spanish) Spanish newspaper published in the city of San Sebastián in the Basque Autonomous Region (Spain). The newspaper s target market comprises the area of the Basque Country, while it largely… …   Wikipedia

  • gara — GARÁ, garez, vb. I. tranz. A pune la adăpost într un garaj, într un depou etc. un autovehicul, un tramvai etc. ♦ A manevra un tren, o locomotivă etc. pe o linie de garaj. – Din fr. garer. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  GARÁ vb. v.… …   Dicționar Român

  • gara — s.f. [etimo incerto]. [il competere di due o più persone che cercano di superarsi l un l altra: g. automobilistica, ciclistica, elettorale ] ▶◀ (lett.) agone, (lett.) certame, competizione, confronto, contesa, (lett.) disfida, disputa, duello,… …   Enciclopedia Italiana

  • Gåra — Administration Pays  Norvege !Norvège …   Wikipédia en Français

  • Gara — (Baskisch für Wir sind ) ist eine zweisprachige (Baskisch und Spanisch) Tageszeitung im Baskenland (Spanien), welche in Donostia (span.: San Sebastián) herausgegeben wird. Dabei ist der Anteil auf Spanisch verfasster Texte größer als der als… …   Deutsch Wikipedia

  • gâra — interj. (Substantivat, în expr.) Gâra mâra = sâcâială; ceartă. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DLRM …   Dicționar Român

  • gara — gȁra ž <G mn gȃrā> DEFINICIJA 1. hip. od garavuša 2. crna domaća životinja (ob. ovca) ETIMOLOGIJA vidi gar …   Hrvatski jezični portal

  • Gara [1] — Gara, 1) katholisches Pfarrdorf im Kreise Ober Bacs des Verwaltungsgebietes Temesvar (Ungarn), Postamt; 3600 Ew.; 2) (Kalno G., Hrabovo G.), Dorf, unweit des Spoly im Kreise Neograd des Verwaltungsgebietes Presburg (Ungarn), Sauerbrunnen; 350 Ew …   Pierer's Universal-Lexikon

  • Gara [2] — Gara (Numism.), so v.w. Garas …   Pierer's Universal-Lexikon

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”

We are using cookies for the best presentation of our site. Continuing to use this site, you agree with this.