franc

FRANC3, -Ă, franci, -ce, adj. (Despre oameni) Care are un caracter sincer, loial, cinstit; care spune pe faţă, fără înconjur, ceea ce gândeşte; (despre înfâţişarea sau manifestările cuiva) care trădează un astfel de caracter. ♦ (Despre acţiuni) Loial, cinstit. [var.: franş, -ă adj.] – Din fr. franc.
Trimis de RACAI, 21.11.2003. Sursa: DEX '98

FRANC4, -Ă, franci, -ce s.m., pl., adj. 1. s.m. pl. Unitate de triburi din grupul germanilor apuseni, care trăiau în sec. III pe cursul inferior şi mijlociu al Rinului şi care, în sec. V, au cucerit aproape toată Galia şi au creat statul franc. 2. adj. Care aparţine francilor4 (1), privitor la franci. – Din fr. franc.
Trimis de RACAI, 21.11.2003. Sursa: DEX '98

FRANC2, franci, s.m. Denumire dată portaltoiului obţinut din sămânţa soiurilor cultivate (la măr, păr, cireş etc.) care face parte din aceeaşi specie cu altoiul. – Din fr. franc.
Trimis de RACAI, 12.05.2005. Sursa: DEX '98

FRANC1, franci, s.m. 1. Denumire dată unităţii monetare în Franţa, Belgia, Elveţia etc. 2. (înv.) Unitate monetară în România; leu2. ♦ (Azi, la pl.) Valoare bănească nedeterminată; bani, avere. – Din fr. franc.
Trimis de zaraza_joe, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

FRANC adj. v. cinstit, neprefăcut, sincer.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

FRANC adv. v. făţiş.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

FRANC s. v. ban.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

FRANC s. v. leu.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

franc (loial, care aparţine francilor) adj. m., pl. franci; f. sg. fráncă, pl. fránce
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

franc (monedă, portaltoi, nume de popor) s. m., pl. franci
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

FRAN//C1 franccă (francci, francce) 1) (despre persoane) Care nu tăinuieşte nimic; dispus a-şi exprima gândurile fără a le ascunde; deschis; neprefăcut; sincer. Atitudine franccă. 2) şi adverbial (despre manifestări ale oamenilor) Care denotă claritate în exprimare; prezentat în mod direct. Surâs franc. 3) (despre acţiuni) Care corespunde legilor de onoare şi probitate; în conformitate cu onoarea şi probitatea morală; onest; cinstit. /<fr. franc
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

FRAN//C2 franccă (francci, francce) ist. Care aparţine francilor; referitor la franci. Limbă franccă. /<fr. franc
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

FRAN//C3 francci m. 1) (în Franţa, Belgia, Elveţia etc.) Unitate a sistemului monetar. 2) la pl. fam. Bani în număr nedeterminat; parale. /<fr. franc
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

FRANC s.m. Unitate monetară în Franţa, Elveţia, Belgia etc. [< fr. franc].
Trimis de LauraGellner, 26.06.2006. Sursa: DN

FRANC s.n. Portaltoi obţinut din sămânţa soiurilor cultivate care fac parte din aceeaşi specie cu altoiul. [< fr. franc].
Trimis de LauraGellner, 26.06.2006. Sursa: DN

FRANC, -Ă adj. Sincer; neascuns, deschis; cinstit, loial. [var. franş, -ă adj. / < it. franco, fr. franc].
Trimis de LauraGellner, 26.06.2006. Sursa: DN

FRANC1 s. m. unitate monetară a Franţei, Elveţiei, ţărilor Africii Centrale, Belgiei etc. ♢ monedă divizionară în Maroc, a suta parte dintr-un dirham. (< fr. franc)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

FRANC2 s. n. portaltoi din sămânţa soiurilor cultivate din aceeaşi specie cu altoiul. (< fr. franc)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

FRANC3, -Ă adj. s. m. (locuitor) dintr-o uniune de triburi germane, care trăiau în sec. III, pe cursul inferior al Rinului. ♢ (s. f.) limbă germanică vorbită la început de franci, cuceritorii Galiei. (< fr. franc, franque)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

FRANC4, -Ă adj. sincer, loial, cinstit. (< fr. franc)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • franc — franc …   Dictionnaire des rimes

  • franc — 1. (fran) s. m. Nom d un peuple germain qui habitait les bords du Rhin, qui envahit les Gaules et y fonda une monarchie. •   Les Francs commençaient alors à se faire craindre ; c était une ligue de peuples germains qui habitaient le long du Rhin… …   Dictionnaire de la Langue Française d'Émile Littré

  • franc- — ⇒FRANC , élém. de compos. Premier élém. de composés subst.; issu de l adj., il forme des composés subst. masculins. A. [Le 1er élém. signifie qu il y a absence de liens de dépendance] 1. [Le 2e élém. est un subst. désignant la pers. dépourvue de… …   Encyclopédie Universelle

  • franc — Franc, m. Celuy qui ne doibt point de tribut, Immunis, Liber. Ce mot Franc importe toute exemption et acquict de toute charge, debte, servitude. Selon laquelle signification on dit en matiere de baulx, eschanges, et venditions d heritages, franc… …   Thresor de la langue françoyse

  • FRANC C.F.A. — FRANC C.F.A. FRANC C.F.A. Unité monétaire de la Communauté financière africaine (C.F.A.), créée à la fin de 1945 pour les anciennes colonies françaises d’Afrique ainsi que pour Madagascar, la Réunion, les Comores, et Saint Pierre et Miquelon. Sa… …   Encyclopédie Universelle

  • Franc — 〈[ frã:] m.; , s [ frã:] od. (bei Zahlenangaben) ; Abk.: fr; Pl.: frs〉 frühere Währungseinheit in Frankreich, Belgien, Luxemburg, 100 Centimes ● französischer Franc 〈Abk.: F; Pl.: FF〉; belgischer Franc 〈Abk.: bfr; Pl.: bfrs〉; Luxemburger …   Universal-Lexikon

  • FRANC-LR — Cette page a été supprimée. Le journal des suppressions et des déplacements est affiché ci dessous pour référence. 4 octobre 2009 à 11:55 Gede (discuter | contributions) a supprimé « FRANC LR » ‎ (Violation de copyright) Wikipédia ne possède pas… …   Wikipédia en Français

  • Franc-Or — 100 francs or (pièce suisse de 1925) Le franc or désigne le franc Germinal qui a servi en France puis dans plusieurs pays européens dans le cadre de l Union monétaire latine et enfin comme monnaie de compte de la BRI. Sommaire …   Wikipédia en Français

  • Franc Or — 100 francs or (pièce suisse de 1925) Le franc or désigne le franc Germinal qui a servi en France puis dans plusieurs pays européens dans le cadre de l Union monétaire latine et enfin comme monnaie de compte de la BRI. Sommaire …   Wikipédia en Français

  • frânc — FRÂNC, Ă, frânci, ce, s.m. şi f. (Adesea adjectival) Nume generic dat odinioară la noi occidentalilor de origine latină. – lat. Francus. Trimis de zaraza joe, 19.01.2004. Sursa: DEX 98  frânc s. m., adj. m., pl. frânci; f …   Dicționar Român

  • Franc — [frã:] der; , s (aber: 100 ) <aus gleichbed. fr. franc, dies verkürzt aus Francorum rex »König der Franken«; <nach der Aufschrift auf der ersten Münze dieser Art (1360)> Währungseinheit verschiedener europäischer Länder; Abk.: fr, Plur …   Das große Fremdwörterbuch

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”

We are using cookies for the best presentation of our site. Continuing to use this site, you agree with this.