franc
- FRANC3, -Ă, franci, -ce, adj. (Despre oameni) Care are un caracter sincer, loial, cinstit; care spune pe faţă, fără înconjur, ceea ce gândeşte; (despre înfâţişarea sau manifestările cuiva) care trădează un astfel de caracter. ♦ (Despre acţiuni) Loial, cinstit. [var.: franş, -ă adj.] – Din fr. franc.Trimis de RACAI, 21.11.2003. Sursa: DEX '98FRANC4, -Ă, franci, -ce s.m., pl., adj. 1. s.m. pl. Unitate de triburi din grupul germanilor apuseni, care trăiau în sec. III pe cursul inferior şi mijlociu al Rinului şi care, în sec. V, au cucerit aproape toată Galia şi au creat statul franc. 2. adj. Care aparţine francilor4 (1), privitor la franci. – Din fr. franc.Trimis de RACAI, 21.11.2003. Sursa: DEX '98FRANC2, franci, s.m. Denumire dată portaltoiului obţinut din sămânţa soiurilor cultivate (la măr, păr, cireş etc.) care face parte din aceeaşi specie cu altoiul. – Din fr. franc.Trimis de RACAI, 12.05.2005. Sursa: DEX '98FRANC1, franci, s.m. 1. Denumire dată unităţii monetare în Franţa, Belgia, Elveţia etc. 2. (înv.) Unitate monetară în România; leu2. ♦ (Azi, la pl.) Valoare bănească nedeterminată; bani, avere. – Din fr. franc.Trimis de zaraza_joe, 13.09.2007. Sursa: DEX '98FRANC adj. v. cinstit, neprefăcut, sincer.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimeFRANC adv. v. făţiş.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimeFRANC s. v. ban.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimeFRANC s. v. leu.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimefranc (loial, care aparţine francilor) adj. m., pl. franci; f. sg. fráncă, pl. fránceTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficfranc (monedă, portaltoi, nume de popor) s. m., pl. franciTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficFRAN//C1 franccă (francci, francce) 1) (despre persoane) Care nu tăinuieşte nimic; dispus a-şi exprima gândurile fără a le ascunde; deschis; neprefăcut; sincer. Atitudine franccă. 2) şi adverbial (despre manifestări ale oamenilor) Care denotă claritate în exprimare; prezentat în mod direct. Surâs franc. 3) (despre acţiuni) Care corespunde legilor de onoare şi probitate; în conformitate cu onoarea şi probitatea morală; onest; cinstit. /<fr. francTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXFRAN//C2 franccă (francci, francce) ist. Care aparţine francilor; referitor la franci. Limbă franccă. /<fr. francTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXFRAN//C3 francci m. 1) (în Franţa, Belgia, Elveţia etc.) Unitate a sistemului monetar. 2) la pl. fam. Bani în număr nedeterminat; parale. /<fr. francTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXFRANC s.m. Unitate monetară în Franţa, Elveţia, Belgia etc. [< fr. franc].Trimis de LauraGellner, 26.06.2006. Sursa: DNFRANC s.n. Portaltoi obţinut din sămânţa soiurilor cultivate care fac parte din aceeaşi specie cu altoiul. [< fr. franc].Trimis de LauraGellner, 26.06.2006. Sursa: DNFRANC, -Ă adj. Sincer; neascuns, deschis; cinstit, loial. [var. franş, -ă adj. / < it. franco, fr. franc].Trimis de LauraGellner, 26.06.2006. Sursa: DNFRANC1 s. m. unitate monetară a Franţei, Elveţiei, ţărilor Africii Centrale, Belgiei etc. ♢ monedă divizionară în Maroc, a suta parte dintr-un dirham. (< fr. franc)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDNFRANC2 s. n. portaltoi din sămânţa soiurilor cultivate din aceeaşi specie cu altoiul. (< fr. franc)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDNFRANC3, -Ă adj. s. m. (locuitor) dintr-o uniune de triburi germane, care trăiau în sec. III, pe cursul inferior al Rinului. ♢ (s. f.) limbă germanică vorbită la început de franci, cuceritorii Galiei. (< fr. franc, franque)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDNFRANC4, -Ă adj. sincer, loial, cinstit. (< fr. franc)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.
Look at other dictionaries:
franc — franc … Dictionnaire des rimes
franc — 1. (fran) s. m. Nom d un peuple germain qui habitait les bords du Rhin, qui envahit les Gaules et y fonda une monarchie. • Les Francs commençaient alors à se faire craindre ; c était une ligue de peuples germains qui habitaient le long du Rhin… … Dictionnaire de la Langue Française d'Émile Littré
franc- — ⇒FRANC , élém. de compos. Premier élém. de composés subst.; issu de l adj., il forme des composés subst. masculins. A. [Le 1er élém. signifie qu il y a absence de liens de dépendance] 1. [Le 2e élém. est un subst. désignant la pers. dépourvue de… … Encyclopédie Universelle
franc — Franc, m. Celuy qui ne doibt point de tribut, Immunis, Liber. Ce mot Franc importe toute exemption et acquict de toute charge, debte, servitude. Selon laquelle signification on dit en matiere de baulx, eschanges, et venditions d heritages, franc… … Thresor de la langue françoyse
FRANC C.F.A. — FRANC C.F.A. FRANC C.F.A. Unité monétaire de la Communauté financière africaine (C.F.A.), créée à la fin de 1945 pour les anciennes colonies françaises d’Afrique ainsi que pour Madagascar, la Réunion, les Comores, et Saint Pierre et Miquelon. Sa… … Encyclopédie Universelle
Franc — 〈[ frã:] m.; , s [ frã:] od. (bei Zahlenangaben) ; Abk.: fr; Pl.: frs〉 frühere Währungseinheit in Frankreich, Belgien, Luxemburg, 100 Centimes ● französischer Franc 〈Abk.: F; Pl.: FF〉; belgischer Franc 〈Abk.: bfr; Pl.: bfrs〉; Luxemburger … Universal-Lexikon
FRANC-LR — Cette page a été supprimée. Le journal des suppressions et des déplacements est affiché ci dessous pour référence. 4 octobre 2009 à 11:55 Gede (discuter | contributions) a supprimé « FRANC LR » (Violation de copyright) Wikipédia ne possède pas… … Wikipédia en Français
Franc-Or — 100 francs or (pièce suisse de 1925) Le franc or désigne le franc Germinal qui a servi en France puis dans plusieurs pays européens dans le cadre de l Union monétaire latine et enfin comme monnaie de compte de la BRI. Sommaire … Wikipédia en Français
Franc Or — 100 francs or (pièce suisse de 1925) Le franc or désigne le franc Germinal qui a servi en France puis dans plusieurs pays européens dans le cadre de l Union monétaire latine et enfin comme monnaie de compte de la BRI. Sommaire … Wikipédia en Français
frânc — FRÂNC, Ă, frânci, ce, s.m. şi f. (Adesea adjectival) Nume generic dat odinioară la noi occidentalilor de origine latină. – lat. Francus. Trimis de zaraza joe, 19.01.2004. Sursa: DEX 98 frânc s. m., adj. m., pl. frânci; f … Dicționar Român
Franc — [frã:] der; , s (aber: 100 ) <aus gleichbed. fr. franc, dies verkürzt aus Francorum rex »König der Franken«; <nach der Aufschrift auf der ersten Münze dieser Art (1360)> Währungseinheit verschiedener europäischer Länder; Abk.: fr, Plur … Das große Fremdwörterbuch
