foc

FOC1, focuri, s.n. I.1. Ardere violentă cu flacără şi cu dezvoltare de căldură; (concr.) materie în curs de ardere. ♢ (În exclamaţii sau imprecaţii, adesea glumeţ sau fam.) Se făcu frumoasă, arz-o focul.Foc de artificii = ardere de materii inflamabile care produc jerbe de flăcări colorate. ♢ expr. A lua foc = a se aprinde. A pune pe cineva pe foc = a cere cuiva ceva cu prea mare stăruinţă; a insista prea mult ca cineva să acţioneze într-un anumit sens. A se arunca (sau a intra) în foc (pentru cineva sau ceva) = a-şi expune viaţa (pentru cineva sau ceva). A lua focul cu mâna altuia sau a scoate castanele din foc cu mâna altuia = a pune pe altcineva sa întreprindă o acţiune primejdioasă, a fugi de răspundere, lăsând munca pe seama altuia. A(-şi) pune sau a(-şi) băga mâna în foc (pentru cineva) = a garanta pentru faptele, pentru cinstea cuiva. A lua (sau a prinde) foc cu gura sau a mânca foc (pentru cineva) = a face tot posibilul, a fi gata la orice sacrificii (în favoarea cuiva), a apăra cu tărie pe cineva. Harnic (sau iute, etc.) (de mănâncă) foc = foarte harnic (sau iute, etc.) A se face (sau a se mânia, a se supăra) foc (şi pară) = a se înfuria, a turba de mânie. ♢ (Ajută la formarea superlativului absolut, ţinând locul lui " foarte ") Jucării frumoase foc.expr. De mama focului = straşnic, grozav. ♦ Arderea din vatră, cuptor, sobă, etc., făcută prin degajare de căldură. ♦ fig. Lumină roşiatică, asemănătoare cu flăcările. fig. Strălucire (a unei pietre scumpe, a unui metal preţios, etc.). ♦ Dispozitiv de ardere (la o lampă). 2. Incendiu. ♢ expr. A trece (o ţară, un oraş, etc.) prin foc şi sabie = a incendia, a distruge cu forţa armată. 3. Împuşcătură; p. ext. salvă, tir. ♢ Armă de foc = armă care foloseşte pulbere explozivă. Foc! = comandă militară pentru începerea unei trageri. ♢ expr. A deschide focul = a începe să tragă cu arma. A fi (sau a sta) între două focuri = a fi încolţit din două părţi. ♦ fig. Luptă, război. 4. Lumină, far sau flacără care reprezintă un anumit semnal în navigaţia pe apă. II. fig. 1. Entuziasm, avânt, înflăcărare. ♢ loc. adj. (Plin) de foc = înfocat, înflăcărat, aprins. ♢ loc. adv. Cu foc = cu înflăcărare, cu entuziasm, cu aprindere. ♢ expr. (Urmat de un genitiv) În focul... = în momentele de mare intensitate, în faza culminantă a unei acţiuni. 2. Agilitate, vioiciune, neastâmpăr. 3. Durere, chin, jale, necaz. ♢ expr. A-şi vărsa focul = a se destăinui, a-şi descărca sufletul, a-şi spune durerea; a-şi descărca nervii, a se răcori. A-şi scoate un foc de la inimă = a) a se răzbuna pe cineva; b) a scăpa de o suferinţă. ♦ Nenorocire, pacoste, urgie. ♢ expr. (fam.) N-o fi foc = nu e nici o nenorocire. – lat. focus.
Trimis de zaraza_joe, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

FOC2, focuri, s.n. Pânză triunghiulară susţinută de bompres la prora unei nave. – Din fr. foc.
Trimis de zaraza_joe, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

FOC s. 1. v. incendiu. 2. foc bengal v. foc de artificii; foc de artificii = foc bengal. 3. v. împuşcătură. 4. salvă. (foc de artilerie.)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

FOC s. v. ardoare, avânt, elan, entuziasm, înflăcărare, înfocare, însufleţire, pasiune, patimă, pornire, scarlatină.
Trimis de siveco, 14.04.2008. Sursa: Sinonime

FOCULLUIDUMNEZÉU s. v. licurici.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

FOC VÍU s. v. zona zoster.
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

foc (ardere; pânză de la prora navei) s. n., pl. fócuri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Ţára de Foc s. pr. f.
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

FOC1 focuri n. I. 1) Degajare simultană de căldură şi de lumină cu producere de flăcări. foc olimpic. 2) Material combustibil aprins (cu scopul de a căpăta căldură şi lumină). A se încălzi la foc. ♢ A lua (sau a prinde) foc cu gura pentru cineva a face tot posibilul şi imposibilul pentru cineva. A sta ca pe foc a fi neliniştit sau grăbit. A se teme ca de foc a se teme foarte tare. Până nu faci foc, nu iese fum orice zvon cuprinde şi un grăunte de adevăr. 3) Dispozitiv de ardere. Plită cu patru focuri. 4) Nimicire a bunurilor materiale prin ardere (în flăcări). ♢ foc şi pârjol mare prăpăd; dezastru. A trece (o ţară, o regiune etc.) prin foc şi sabie a distruge complet prin incendii cu forţe armate (o ţară, o regiune etc.). 5) fig. Strălucire vie, luminoasă (asemănătoare unei flăcări). focul diamantelor. focul din privire. 6) pop. Descărcare a unei arme; împuşcătură. foc de artilerie. ♢ A fi (sau a sta) între două focuri a se afla într-un loc, fiind ameninţat de pericol din două părţi. 7) Sursă de lumină care serveşte drept semnal (în navigaţie). 8) Pânză de formă triunghiulară de la prora unei nave susţinută de bompres. II. (în exclamaţii glumeţe sau în blestemuri) Ardă-l (sau arză-l) focul să-l ardă! Bat-o focul! /<lat. focus
Trimis de siveco, 21.12.2007. Sursa: NODEX

FOC2 focuri n. I. 1) Senzaţie de arsură în interiorul corpului, cauzată de o boală. 2) Ardoare a sentimentelor; înflăcărare deosebită. focul tinereţii. 4) fig. Discuţie aprinsă în contradictoriu. ♢ A turna gaz în (sau pe) foc a agrava o neînţelegere. II. (urmând un adjectiv, îi atribuie valoare de superlativ absolut) Scump foc. Urat foc. Frumos foc. ♢ (Frumos, urat etc.) de mama focului grozav, straşnic (de frumos, de urât etc.). /<lat. focus
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

FOC s.n. (mar.) Pânză triunghiulară care se găseşte la prora unei nave, fiind susţinută de bompres. [var. floc s.n. / < fr. foc].
Trimis de LauraGellner, 20.03.2009. Sursa: DN

FOC n. velă triunghiulară la prora unei nave, susţinută de bompres. (< fr. foc)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

foc (fócuri), s.n.1. Ardere cu flacără şi căldură. – 2. Incendiu, rug. – 3. Împuşcătură, salvă. – 4. Cămin, vatră. – 5. Strălucire. – 6. Arsură, usturime. – 7. Ardoare, violenţă, avînt. – 8. Nenorocire, necaz, calamitate, chin. – 9. (adv.) Cumplit, îngrozitor, teribil. – 10. (arg.) Pistol. – Mr., megl. foc, focuri, istr. foc, focure. lat. fŏcus (Diez, I, 192; Puşcariu 635; Candrea-Dens., 627; REW 3400; DAR), cf. it. fuoco, prov. foc, fr. feu, cat. fog, sp. fuego, port. fogo. Pentru sensul 8, cf. calabr. focu amaru "nenorocire, calamitate". Der. focar, s.n. (rug; nenorocire, calamitate), cu suf. -ar (după Candrea-Dens., 628, REW 3398 şi DAR, din lat. fōcārium), înv., s-a readaptat modern după fr. foyer, cu sensul tehnic de "proiector, reflector"; focăr(a)ie, s.f. (rug, incendiu); focăriţe, s.f. pl. (Trans., chibrituri); focos, adj. (înflăcărat); focuit, adj. (Trans., nenorocit); înfoca, vb. (a da foc, a aprinde; a înflăcăra, a pasiona); înfocăciune, s.f. (înv., inflamare); focar, s.m. (fochist); fochist, s.m. (muncitor care asigură arderea combustibilului într-un focar), formaţie recentă cu suf. -ist. – Foca, s.m. (sărbătoarea Sfîntului Foca, 22 iulie), din ngr. φωϰᾶς, a fost asimilat prin etimologie populară cu foc; astfel încît această sărbătoare este considerată ca propice pentru a se asigura împotriva incendiilor.
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • foc — [ fɔk ] n. m. • 1722; foque 1702; focquemast 1602; néerl. fok ♦ Voile triangulaire à l avant du navire. Le clinfoc, le grand foc et le petit foc, amurés sur le beaupré (⇒ génois, trinquette) . Foc d artimon : voile d étai placée entre le grand… …   Encyclopédie Universelle

  • Foc (BD) — Foc (revue) Foc est une revue de Petit format de l éditeur Jeunesse et Vacances qui a eu 6 numéros de février 1970 à mai 1971. On y retrouve principalement L Aigle des Sept Mers de Luigi Grecchi et Corbella, mais aussi Cactus de Motta et quelques …   Wikipédia en Français

  • FOC — [fɔk, auch: ɛf|o: t̮se:], das; [s], [s]: Factory Outlet Center. * * * FOC   [Abk. für Fiber Optics Communication, dt. »Glasfaserkommunikation«], allgemeine …   Universal-Lexikon

  • foc — Mot Monosíl·lab Nom masculí …   Diccionari Català-Català

  • foc — (free of charge) at no charge; free …   English contemporary dictionary

  • Foc — Pour les articles homonymes, voir Foc (homonymie). Un solent (à l avant) …   Wikipédia en Français

  • FOC — The acronym FOC stands for: * the Faint Object Camera, as used in the Hubble Space Telescope * Father of the Chapel, a Trade Union official * Fencing Officials Commission [http://www.fencingofficials.org] , the group in charge of fencing referees …   Wikipedia

  • foc — (fok) s. m. Terme de marine. Voile triangulaire qui se déploie entre le mât de misaine et le beaupré, le long d un étai ou d une draille.    Grand foc, voile triangulaire qui se hisse à la tête du petit mât de hune.    Foc d artimon, sorte de… …   Dictionnaire de la Langue Française d'Émile Littré

  • FOC — s. m. T. de Marine. Il se dit de Voiles triangulaires qui se placent à l avant du bâtiment, entre le mât de misaine et le beaupré, ou entre ce dernier et le grand mât, dans les bâtiments qui n ont pas de mât de misaine. Grand foc. Petit foc. Etc …   Dictionnaire de l'Academie Francaise, 7eme edition (1835)

  • FOC — n. m. T. de Marine Voile triangulaire qui se place à l’avant du bâtiment, entre le mât de misaine et le beaupré, ou entre ce dernier et le grand mât, dans les bâtiments qui n’ont pas de mât de misaine. Grand foc. Petit foc …   Dictionnaire de l'Academie Francaise, 8eme edition (1935)

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”

We are using cookies for the best presentation of our site. Continuing to use this site, you agree with this.