fanfară

FANFÁRĂ, fanfare, s.f. 1. Ansamblu muzical (militar) format din persoane care cântă la instrumente de suflat (din alamă) şi de percuţie. 2. (Rar) Instrument muzical de suflat din alamă (cu sunete naturale). 3. (înv.) Compoziţie muzicală executată de o fanfară (1) sau la un instrument de suflat. – Din fr. fanfare.
Trimis de LauraGellner, 05.05.2004. Sursa: DEX '98

FANFÁRĂ s. muzică, (rar) capelă. (În parc cânta fanfară.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

fanfáră s. f., g.-d. art fanfárei; pl. fanfáre
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

FANFÁR//Ă fanfarăe f. 1) Orchestră constând din interpreţi care cântă la instrumente de suflat şi de percuţie. 2) Piesă muzicală executată de un astfel de ansamblu. /<fr. fanfare
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

FANFÁRĂ s.f. Formaţie muzicală compusă din instrumente de suflat şi de percuţie. ♦ Muzică compusă pentru instrumente de suflat şi de percuţie; arie executată din instrumente de alamă. [var. famfară s.f. / < fr. fanfare, it. fanfara].
Trimis de LauraGellner, 19.03.2005. Sursa: DN

FANFÁRĂ s. f. 1. ansamblu muzical compus din instrumente de suflat şi de percuţie. ♢ muzică compusă pentru asemenea instrumente; arie executată de instrumente din alamă. 2. trompetă lungă, fără clape sau ventile, la intonarea unor semnale în spectacolele de operă. ♢ semnal de trompetă, adesea cu caracter solemn. (< fr. fanfare, it. fanfara)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • fanfara — s.f. [dal fr. fanfare, voce onomatopeica]. 1. (mus.) [complesso di strumenti a fiato e a percussione, che accompagna di solito parate militari e cerimonie ufficiali] ▶◀ banda. 2. (fig.) [grande confusione rumorosa] ▶◀ bailamme, baraonda,… …   Enciclopedia Italiana

  • fanfara — [ить фанфа/ра] Fanfare нем. [фанфа/рэ], фр. [фанфа/р], англ. [фэ/нфээ] 1) фанфары 2) медн. дух. инструм. 3) во Франции, Италии также дух. орк …   Словарь иностранных музыкальных терминов

  • fanfara — fànfara ž DEFINICIJA glazb. 1. kratka patetična melodija za limene puhaće instrumente [pobjedničke fanfare] 2. limeni puhaći instrument za takve melodije, usp. trublja FRAZEOLOGIJA udariti u fanfare naveliko slaviti, proslavljati što preko mjere… …   Hrvatski jezični portal

  • fanfara — fanfarà dkt. Muzikántai pùčia fanfaràs …   Bendrinės lietuvių kalbos žodyno antraštynas

  • fanfara — {{/stl 13}}{{stl 8}}rz. ż Ia, CMc. fanfaraarze {{/stl 8}}{{stl 20}} {{/stl 20}}{{stl 12}}1. {{/stl 12}}{{stl 7}} krótki utwór muzyczny wykonywany na instrumentach dętych, grany na rozpoczęcie jakiejś uroczystości itp. {{/stl 7}}{{stl 20}} {{/stl… …   Langenscheidt Polski wyjaśnień

  • fanfara — fan·fà·ra s.f. CO 1. banda musicale composta di soli ottoni e strumenti a percussione che accompagna parate militari e cerimonie ufficiali: la fanfara dei bersaglieri d Italia; marciare al suono della fanfara 2. estens., composizione musicale per …   Dizionario italiano

  • fanfara — ż IV, CMs. fanfaraarze; lm D. fanfaraar 1. «krótki utwór muzyczny na trąby lub rogi, grany jako sygnał do rozpoczęcia jakiejś uroczystości lub na czyjąś cześć» Triumfalna, pompatyczna fanfara. Fanfara zwycięstwa. Zagrać fanfarę. Uderzyć,… …   Słownik języka polskiego

  • fànfara — fànfar|a ž glazb. 1. {{001f}}kratka patetična melodija za limene puhače instrumente [pobjedničke ∼e] 2. {{001f}}limeni puhaći instrument za takve melodije, {{c=1}}usp. {{ref}}trublja{{/ref}} ⃞ {{001f}}udariti u ∼e naveliko slaviti, proslavljati… …   Veliki rječnik hrvatskoga jezika

  • fanfara — fan|fa|ra Mot Pla Nom femení …   Diccionari Català-Català

  • fanfara — {{hw}}{{fanfara}}{{/hw}}s. f. Banda musicale militare formata spec. da ottoni | Musica composta per tali bande …   Enciclopedia di italiano

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”

We are using cookies for the best presentation of our site. Continuing to use this site, you agree with this.