derivare

DERIVÁRE, derivări, s.f. Acţiunea de a deriva şi rezultatul ei. 1. Provenire, rezultare a unui lucru din... ♦ (lingv.) a) Provenire a unui cuvânt din altul, arătare a provenienţei unui cuvânt din altul, b) Procedeu prin care se formează un cuvânt din altul cu ajutorul sufixelor sau al prefixelor; derivaţie (3). ♦ (lingv.: în sintagmele) Derivare regresivă (sau inversă) = derivare prin suprimarea unor afixe de la cuvinte deja existente. 2. Operaţie folosită în calculul diferenţial pentru obţinerea unei derivate. – v. deriva.
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

DERIVÁRE s. (lingv.) 1. derivaţie. (derivare cu sufixe.) 2. derivare progresivă. v. afixare.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

deriváre s. f., g.-d. art. derivării; pl. derivări
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

DERIVÁRE s.f. 1. Provenire, coborâre din... 2. Procedeu de formare a cuvintelor cu afixe. ♢ Derivare progresivă = procedeu de formare a cuvintelor prin adăugarea afixelor; derivare regresivă = procedeu de formare a unui cuvânt nou prin suprimarea unui sufix de la un cuvânt deja existent în limbă. 3. (mat.) Operaţie de calcul diferenţial prin care se obţine o derivată. [< deriva].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

DERIVÁRE s. f. 1. provenire, coborâre din... 2. (lingv.) provenire a unui cuvânt din altul. *procedeu de formare a cuvintelor prin adăugare de afixe sau prin suprimarea lor. o derivare progresivă = derivare bazată pe adăugarea formativelor, a afixelor; derivare regresivă (sau inversă) = derivare prin suprimarea formativelor, a desinenţelor sau a sufixelor. 3. (mat.) operaţie de calcul diferenţial prin care se obţine o derivată. 4. (inform.) trecere de la un cuvânt la altul prin aplicarea unei reguli din gramatica formală. (< deriva)
Trimis de raduborza, 19.11.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • derivare (1) — {{hw}}{{derivare (1)}{{/hw}}A v. tr. 1 Ottenere mediante deviazioni, diramazioni e sim.: derivare da un lago le acque per l irrigazione. 2 (fig.) Trarre, dedurre: da pochi indizi non puoi derivare alcuna certezza. B v. intr.  ( aus. essere ) 1… …   Enciclopedia di italiano

  • derivare — [dal lat. derivare tr., propr. trarre l acqua da un ruscello , der. di rivus corso d acqua , col pref. de  ]. ■ v. intr. (aus. essere ; con la prep. da ) 1. [di corso d acqua, avere origine: il Po deriva dal Monviso ] ▶◀ originarsi, provenire,… …   Enciclopedia Italiana

  • derivare — index divert Burton s Legal Thesaurus. William C. Burton. 2006 …   Law dictionary

  • derivare — 1de·ri·và·re v.intr. e tr. 1. v.intr. (essere) CO di fiume, di corso d acqua, aver origine, scaturire: la Dora Baltea deriva dal massiccio del Monte Bianco Sinonimi: nascere, originarsi, provenire, scaturire, 1sgorgare. Contrari: finire, sboccare …   Dizionario italiano

  • deriváre — s. f., g. d. art. derivärii; pl. deriväri …   Romanian orthography

  • derivare — A v. tr. 1. prendere, ricavare (attraverso deviazioni e sim.) 2. (fig.) trarre, dedurre, ricavare, desumere, cavare, mutuare B v. intr. 1. (di fiume, di acque) scaturire, sgorgare, nascere, sorgere, provenire, uscire, diramarsi, emanare CONTR …   Sinonimi e Contrari. Terza edizione

  • dériver — 1. dériver [ derive ] v. tr. <conjug. : 1> • 1120; lat. derivare, de rivus « ruisseau » I ♦ V. tr. dir. 1 ♦ Détourner (des eaux) de leur cours pour leur donner une nouvelle direction. ⇒ détourner, dévier. Dériver un cours d eau, les eaux d… …   Encyclopédie Universelle

  • Derivat — Ausführung; Variante; Modifikation; Version; Anpassung; Spielart (umgangssprachlich); Abart; Variation; Abwandlung; Veränderung; Mutat …   Universal-Lexikon

  • deriva — DERIVÁ, derív, vb. I. 1. intranz. (mai ales la pers. 3) A se trage, a proveni, a rezulta din... ♦ (lingv.) a) (Despre limbă, cuvinte şi sensul lor) A şi trage originea din...; (tranz.) a arăta provenienţa unui cuvânt din altul, b) (Despre cuvinte …   Dicționar Român

  • derivat — DERIVÁT, Ă, derivaţi, te, adj., (II 1) derivaţi, s.m., (II 2, 3, 4) derivate, s.n. I. 1. adj. Care derivă (1) din ceva. ♦ Format prin derivare (1 b). 2. (Despre cursul unei ape) Abătut din albia sa naturală. ♦ (Despre vehicule) Abătut de pe o… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”

We are using cookies for the best presentation of our site. Continuing to use this site, you agree with this.