delicat

DELICÁT, -Ă, delicaţi, -te, adj. 1. (Despre fiinţe şi lucruri, cu privire la forma, la aspectul lor) Fin, gingaş, subţirel, graţios; p. ext. fragil; (despre fiinţe) plăpând, şubred, slăbuţ. ♦ (Despre culori, nuanţe) Discret, atenuat, pal, estompat. 2. De calitate bună (în ceea ce priveşte fineţea materialului şi a execuţiei). ♦ (Despre mâncăruri, băuturi, parfumuri) Fin, ales. 3. (Despre oameni şi despre manifestările lor; adesea adverbial) Plin de atenţie, de grijă; lipsit de asprime, de brutalitate, prevenitor. 4. (Despre probleme, situaţii etc.) Care cere mare băgare de seamă, prudenţă, rezervă, subtilitate; gingaş. – Din fr. délicat, lat. delicatus.
Trimis de LauraGellner, 09.07.2004. Sursa: DEX '98

Delicat ≠ brutal, grosolan, vulgar, nedelicat
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

DELICÁT adj. 1. fin, gingaş, graţios, suav, (Mold. şi Munt.) scarandiv, (fig.) dulce. (O fată delicat; cu gesturi delicat.) 2. v. ales. 3. v. debil. 4. v. dificil.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

delicát adj. m., pl. delicáţi; f. sg. delicátă, pl. delicáte
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

DELICÁ//T1 delicattă (delicatţi, delicatte) 1) Care este plin de graţie. 2) (despre constituţia fizică) Care este lipsit de vigoare, de rezistenţă; plăpând; slab; gingaş; firav. 3) (despre oameni sau despre manifestările lor) Care vădeşte multă bunăvoinţă şi amabilitate în relaţiile cu alţi oameni; prevenitor. 4) (despre culori) Care nu bate la ochi; puţin intens; atenuat. 5) (despre mâncăruri, băuturi) Care are gust plăcut; ales; delicios; savuros; suculent. 6) (despre obiecte) Care este executat cu multă îndemânare. 7) (despre situaţii, probleme) Care cere precauţie şi băgare de seamă. /<fr. délicat, lat. delicatus
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

DELICÁT2 adv. Cu multă bunăvoinţă. /<fr. délicat, lat. delicatus
Trimis de siveco, 22.10.2008. Sursa: NODEX

DELICÁT, -Ă adj. 1. Gingaş, fin, graţios. ♦ De bună calitate, bun la gust. ♦ Slăbuţ, plăpând. ♦ (Despre culori) Discret, pal, estompat. 2. Fin, ales, distins; (fig.) atent, prevenitor. 3. (Despre situaţii) În care trebuie acţionat cu prudenţă, cu rezervă; greu de rezolvat. [< fr. délicat, it. delicato, lat. delicatus].
Trimis de LauraGellner, 05.05.2006. Sursa: DN

delicát (delicátă), adj. – Fin, gingaş. – Mr. dilicat. fr. délicat. – Der. delicatesă, s.f., din germ. Delikatesse, admite şi un pl. colectiv delicatesuri; delicateţe, s.f.; nedelicat, adj.; nedelicateţe, s.f. Cuvîntul mr. provine din it.
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

DELICÁT, -Ă adj. 1. (despre aspectul unor fiinţe sau lucruri) gingaş, fin, graţios. ♢ slăbuţ, plăpând. ♢ (despre mâncăruri) de bună calitate, bun la gust. ♢ (despre culori) discret, pal, estompat. 2. ales, distins; (fig.) atent, prevenitor. 3. (despre situaţii) în care trebuie acţionat cu prudenţă, cu rezervă; dificil, greu de rezolvat. (< fr. délicat, lat. delicatus)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • délicat — délicat, ate [ delika, at ] adj. • 1492; lat. delicatus → 1. délié 1 ♦ Littér. Qui plaît par la qualité, la douceur, la finesse. Parfum délicat. Couleur, teinte délicate. Nourriture, cuisine délicate. ⇒ 2. fin, raffiné. Des plaisirs délicats. ⇒… …   Encyclopédie Universelle

  • délicat — délicat, ate (dé li ka, ka t ) adj. 1°   Qui a une mollesse comparée à quelque chose de liquéfié, fondu, et, de là, facile à endommager, à altérer, tendre, frêle, faible, en parlant des choses. Peau, couleur délicate. Teint délicat. Mains… …   Dictionnaire de la Langue Française d'Émile Littré

  • délicat — DÉLICAT, ATE. adj. Fin, agréable au goût. Mets délicat. Viande délicate. Vin délicat. Cet homme fait une chère fort délicate. Il tient une table très délicate. f♛/b] Il signifie figurément, Qui juge finement de ce qui regarde les sens ou l esprit …   Dictionnaire de l'Académie Française 1798

  • delicat — Delicat, m. acut. Celuy qui tient de primeur, dont l opposite est grossier, Delicatus. Et par catachrese celuy qui est de foible complexion, dont l opposite est de forte et robuste complexion, Mollis tenuisque valetudinis homo. Et par metaphore,… …   Thresor de la langue françoyse

  • Delicāt — Delicāt, er, este, adj. et adv. aus dem Franz. delicat, welches doch in den meisten Fällen entbehret werden kann. 1) Fein, im Gegensatze des grob, ingleichen zärtlich, schwächlich; wo es völlig entbehret werden kann. Eine delicate Arbeit, eine… …   Grammatisch-kritisches Wörterbuch der Hochdeutschen Mundart

  • Delicāt — (v. lat.), 1) zart; 2) wohlschmeckend; 3) behutsam zu behandeln. Delicatesse, 1) Zartgefühl, seine Schonung eines Andern; 2) Leckeret, daher Delicatessenhandel, der Handel mit seinen Eßwaaren, namentlich solchen, die weither bezogen werden …   Pierer's Universal-Lexikon

  • Delicat — Delicat, lat., wohlschmeckend; schwierig, kitzlich; Delicatesse, Leckerbissen; rücksichtsvolles, zartes Benehmen …   Herders Conversations-Lexikon

  • délicat — фр. [дэлика/] délicatement [дэликатма/н] delicatamente ит. [дэликатамэ/нтэ] con delicatezza [кон дэликатэ/цца] delicato [дэлика/то] нежно, деликатно, изящно, изысканно, утонченно …   Словарь иностранных музыкальных терминов

  • DÉLICAT — ATE. adj. Fin, délié. Il est opposé à Grossier. Peau délicate. Teint délicat. Contours délicats. Main délicate et potelée. Des traits délicats. Un tissu délicat.   Il se dit particulièrement De ce qui est fait, travaillé, façonné avec adresse et… …   Dictionnaire de l'Academie Francaise, 7eme edition (1835)

  • delicat — I. Delicat, [delic]ate. adj. Delicieux, exquis, agreable au goust. Mets delicat. viande delicate. vin delicat. cet homme fait une chere fort delicate. il tient une table tres delicate. Il signifie fig. Qui juge finement de ce qui regarde les sens …   Dictionnaire de l'Académie française

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”

We are using cookies for the best presentation of our site. Continuing to use this site, you agree with this.