deconota

deconotá vb., ind. prez.1 sg. deconotéz, 3 sg. şi pl. deconoteáză; conj. prez. 3 sg. şi pl. deconotéze; ger. deconotând
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

DECONOTÁ vb. tr. a descifra o conotaţie. (< de1- + conota/ţie/)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • deconotator — deconotatór adj. m., pl. deconotatóri; f. sg. şi pl. deconotatoáre Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  DECONOTATÓR, OÁRE adj. care deconotează. (< deconota + tor) Trimis de raduborza, 15.09 …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”

We are using cookies for the best presentation of our site. Continuing to use this site, you agree with this.