căpăţ

căpăţ s.n. (reg. înv.) măsură de lemn cu care se ia vama la moară; căpete, căuş, gâf, mertic.
Trimis de blaurb, 29.03.2006. Sursa: DAR

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • capăt — CÁPĂT, capete, s.n. 1. Partea extremă a unui lucru, a unei perioade, a unei situaţii sau a unei stări; margine, limită, sfârşit1, istov. ♢ loc. adj. Fără (de) capăt = fără sfârşit; îndelungat, întins. ♢ loc. adv. De la (sau din) capăt = de la… …   Dicționar Român

  • capat — ca|pat Mot Agut Adjectiu masculí …   Diccionari Català-Català

  • cârlig — CÂRLÍG, cârlige, s.n. 1. Piesă de metal cu un capăt îndoit, de care se atârnă, se prinde etc. un obiect. ♢ loc. vb. A se face cârlig = a se strâmba; a se ghemui. 2. Prăjină cu un capăt (metalic) încovoiat. care serveşte la scoaterea găleţii cu… …   Dicționar Român

  • cap — CAP1, (I, III) capete, s.n., (II) capi, s.m. I. s.n. 1. Extremitatea superioară a corpului omenesc sau cea anterioară a animalelor, unde se află creierul, principalele organe de simţ şi orificiul bucal. ♢ loc. adv. Din cap până n picioare = de… …   Dicționar Român

  • eprubetă — EPRUBÉTĂ, eprubete, s.f. Tub de sticlă cu pereţii subţiri şi rezistenţi, închis la un capăt, întrebuinţat în laborator. – Din fr. éprouvette (după probă). Trimis de LauraGellner, 13.06.2004. Sursa: DEX 98  eprubétă s. f. (sil. pru ), pl.… …   Dicționar Român

  • pivot — PIVÓT, (1, 2, 3) pivoturi, s.n., (4) pivoţi, s.m. 1. s.n. (tehn.) Fus de formă cilindrică, tronconică, conică etc., care se roteşte ori alunecă într un lagăr la care sarcina acţionează în direcţia axului. 2. s.n. Rădăcină principală, verticală,… …   Dicționar Român

  • proţap — PROŢÁP, proţapuri, s.n. 1. Prăjină groasă de lemn, bifurcată la un capăt, care se fixează la dricul carului şi de care se prinde jugul; rudă. 2. Prăjină cu vârful despicat, în care se înfigea în trecut o reclamaţie prezentată domnitorului, pe… …   Dicționar Român

  • sfârşi — SFÂRŞÍ, sfârşesc, vb. IV. 1. tranz. A duce la capăt un lucru, o activitate; a termina, a isprăvi; a pune capăt la ceva, a încheia, a înceta. ♢ loc. adv. Pe sfârşite = aproape gata, pe terminate. ♢ expr. (intranz.) A sfârşi cu ceva = a nu se mai… …   Dicționar Român

  • clichet — CLICHÉT, clichete, s.n. Organ de maşină în formă de bară scurtă articulată la un capăt, iar cu celălalt capăt astfel profilat încât să împiedice rotirea într un anumit sens a unei roţi dinţate. – Din fr. cliquet. Trimis de hai, 01.06.2004. Sursa …   Dicționar Român

  • crosă — CRÓSĂ2, crose, s.f. Smoc de pene întrebuinţat altădată ca ornament la pălăriile femeilor sau la chipiele militarilor. – et. nec. Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX 98  CRÓSĂ1, crose, s.f. Un fel de baston curbat la un capăt, cu care este… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”

We are using cookies for the best presentation of our site. Continuing to use this site, you agree with this.