căngiuit

CĂNGIUÍT, -Ă, căngiuiţi, -te, adj. (Rar) În formă de cange, cu cange. – Cange + suf. -uit.
Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX '98

căngiuít adj. m., pl. căngiuíţi; f. sg. căngiuítă, pl. căngiuíte
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”

We are using cookies for the best presentation of our site. Continuing to use this site, you agree with this.