convocaţiune

CONVOCAŢIÚNE, convocaţiuni, s.f. (Rar) Convocare. [pr.: -ţi-u-] – Din fr. convocation, lat. convocatio, -onis.
Trimis de IoanSoleriu, 29.05.2004. Sursa: DEX '98

convocaţiúne s. f. (sil. -ţi-u-), g.-d. art. convocaţiúnii; pl. convocaţiúni
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

CONVOCAŢIÚNE s.f. Convocare. [cf. lat. convocatio, fr. convocation].
Trimis de LauraGellner, 18.04.2006. Sursa: DN

CONVOCAŢIÚNE s. f. convocare. (< fr. convocation, lat. convocatio)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • convocare — CONVOCÁRE, convocări, s.f. Acţiunea de a convoca şi rezultatul ei. ♦ (concr.) Înştiinţare scrisă prin care este convocată o persoană, o adunare etc.; convocaţiune. – v. convoca. Trimis de IoanSoleriu, 29.05.2004. Sursa: DEX 98  CONVOCÁRE s. 1. v …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”

We are using cookies for the best presentation of our site. Continuing to use this site, you agree with this.