coajă

COÁJĂ, coji, s.f. 1. Ţesut protector extern al rădăcinilor, tulpinilor şi ramurilor unor plante (lemnoase); scoarţă. ♦ Înveliş exterior al fructelor, al seminţelor etc. 2. Înveliş, tare şi calcaros, al oului. 3. (înv.) Înveliş, tare şi calcaros, al unor moluşte sau al unor crustacee. 4. Partea exterioară, mai tare, a unor alimente coapte, fripte, dospite etc. ♦ Bucăţică uscată rămasă din pâine, mămăligă etc. 5. Crusta unei răni care începe să se cicatrizeze. 6. Stratul exterior, tare şi răcit, al globului pământesc. 7. Strat exterior, superficial, care acoperă un obiect, o piesă (metalică) etc. – Din sl. koža.
Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX '98

COÁJĂ s. 1. (bot.) scoarţă. (coajă unui trunchi de arbore.) 2. v. tegument. 3. v. găoace. 4. v. crustă. 5. (med.) crustă, pojghiţă, (pop.) zgaibă, (reg.) scoarţă, zgancă. (coajă la o rană.)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

COÁJĂ s. v. portmoneu, portofel.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

coájă s. f., art. coája, g.-d. art. cójii; pl. coji
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

COÁJĂ coji f. 1) Strat exterior care acoperă tulpinile şi ramurile plantelor lemnoase; scoarţă. coajă de tei. 2) Învelişul exterior al fructelor, legumelor, seminţelor etc. coajă de nucă. coajă de lămâie. 3) Învelişul tare şi calcaros al oului. 4) Strat format prin solidificare sau uscare la suprafaţa unor corpuri moi; crustă. ♢ coajă de pâine bucată de pâine uscată. A prins mămăliga coajă a deveni îndrăzneţ; a prinde curaj. 5) Strat exterior, întărit, format pe o rană care se cicatrizează; crustă. [G.-D. cojii; Sil. coa-jă] /<sl. koža
Trimis de siveco, 13.07.2008. Sursa: NODEX

COAJĂ s.f. (În gastronomie) Semipreparat de cofetărie-patiserie, din aluat dulce sau sărat, vafă sau bezea (meringue (mering)), gata copt, umplut ulterior cu o cremă dulce sau o compoziţie sărată.
Trimis de gal, 13.09.2007. Sursa: DGE

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • Baba Coaja — (BABA C O ya) Variations: Samca A vampiric forest spirit and nursery bogey from Romania, Baba Coaja ( The old woman of the tree bark ) is a bloodthirsty monster described as being half bear and half woman. She is a singular entity who snatches up …   Encyclopedia of vampire mythology

  • crustă — CRÚSTĂ, cruste, s.f. 1. Strat exterior care se formează, prin solidificare, uscare etc., la suprafaţa unor corpuri moi; coajă, scoarţă. ♢ spec. Strat anatomic protector format la suprafaţa unei plăgi care începe să se cicatrizeze. 2. Strat… …   Dicționar Român

  • găoace — GĂOÁCE, găoci, s.f. 1. Coaja tare a oului. 2. Fiecare dintre jumătăţile unei coji de nucă, de ghindă sau de alte fructe. [pr.: gă oa ] – et. nec. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  GĂOÁCE s. coajă. (găoace a oului.) Trimis de siveco,… …   Dicționar Român

  • oculaţie — OCULÁŢIE, oculaţii, s.f. Sistem de altoire printr un singur mugur, scos cu o porţiune de lemn şi de coajă, care se introduce sub scoarţa portaltoiului. – Din germ. Okulation. Trimis de oprocopiuc, 02.05.2004. Sursa: DEX 98  oculáţie s. f. (sil.… …   Dicționar Român

  • scoarţă — SCOÁRŢĂ, scoarţe, s.f. 1. Înveliş extern (gros şi tare) al trunchiului şi al crengilor unui copac sau al unei plante lemnoase; coajă. ♢ expr. Obraz de scoarţă = om necioplit, lipsit de ruşine de bună cuviinţă. (reg.) Mamă (sau soră) de scoarţă =… …   Dicționar Român

  • coji — COJÍ, cojesc, vb. IV. 1. tranz. A curăţa de coajă legume, fructe etc. 2. refl. (Despre răni cicatrizate, despre pielea arsă de soare) A se curăţa de coji; a se descuama. 3. refl. (Despre pereţi şi despre tencuiala sau varul de pe ei) A se degrada …   Dicționar Român

  • coaje — coáje ( óji), s.f. – 1. Ţesut protector extern al rădăcinilor, tulpinilor şi ramurilor unor plante (lemnoase). – 2. Scoarţă (de copac). – 3. Înveliş al unor fructe. – 4. Găoace, înveliş de ou. – 5. (arg.) Portofel. – var. coarje. Mr. coaje, megl …   Dicționar Român

  • decortica — DECORTICÁ, decortichez, vb. I. tranz. 1. A desprinde şi a înlătura cojile de pe unele seminţe în vederea consumului. ♦ A curăţa de coajă arborii, cu scopul de a stârpi insectele dăunătoare şi ouăle lor. 2. (med.) A îndepărta chirurgical, total… …   Dicționar Român

  • bucium — BÚCIUM1, buciume, s.n. Instrument muzical de suflat în forma unui tub tronconic foarte lung, făcut din coajă de tei, din lemn sau din metal şi folosit în special de ciobani pentru chemări şi semnale. [var.: búcin s.n.] – lat. bucinum. Trimis de… …   Dicționar Român

  • cantalup — CANTALÚP, cantalupi, s.m. Varietate de pepene galben, cu fructul turtit şi cu coaja groasă, brăzdată în felii, şi cu miezul aromat. – Din fr. cantaloup. Trimis de valeriu, 11.02.2003. Sursa: DEX 98  CANTALÚP s. v. pepene. Trimis de siveco, 13.09 …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”

We are using cookies for the best presentation of our site. Continuing to use this site, you agree with this.