bot

BOT, boturi, s.n. 1. Partea anterioară a capului unor mamifere, cuprinzând gura (şi nasul). ♢ expr. A bea la botul calului = a bea încă un pahar, în picioare, la plecare; a bea ceva la repezeală. A fi (sau a pune pe cineva) cu botul pe labe = a fi redus (sau a reduce pe cineva) la tăcere, a fi pus (sau a pune) la punct. A se şterge (sau a se linge) pe bot (de sau, reg., despre ceva) = a fi nevoit să renunţe (la ceva). A se întâlni (cu cineva) bot în bot = a se întâlni (cu cineva) pe neaşteptate, faţă în faţă. (fam.) A-şi băga botul (peste tot sau unde nu-i fierbe oala) = a se amesteca în toate, şi unde trebuie, şi unde nu trebuie. (fam.) A se pupa bot în bot cu cineva = a trăi în mare prietenie cu cineva. A da (cuiva) peste bot = a dojeni pe cineva, a-l pune la respect. A face bot = a se supăra, a se bosumfla. 2. fig. Partea ascuţită sau lunguiaţă a unui obiect; vârf; partea din faţă a unui vehicul cu tracţiune mecanică. Botul cizmei. Botul automobilului. Botul locomotivei.et. nec.
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

BOT s. 1. gură, (reg.) mordă, (Ban. şi Transilv.) flit. (Câinele apucă hrana cu botul.) 2. v. rât. 3. v. vârf. 4. v. proră. 5. pisc, (reg.) botniţă, bour. (bot de la luntre.)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

BOT s. v. cruce, gură, măsea.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

bot s. n., pl. bóturi
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

BOT boturi n. 1) Partea anterioară a capului unor mamifere, cuprinzând gura şi nasul. ♢ A bea la botul calului a bea ultimul pahar, în picioare, înainte de plecare. 2) depr. Cavitate a capului omului în care se află limba şi dinţii şi care serveşte ca organ al alimentaţiei şi al vorbirii; gură. ♢ A pune (pe cineva) cu botul pe labe a pune (pe cineva) la punct; a obliga la tăcere (pe cineva). A se şterge pe bot de ceva a fi nevoit să renunţe la ceva de mult râvnit. A se întâlni (cu cineva) bot în bot a se întâlni (cu cineva) pe neaşteptate, faţă în faţă. A se pupa în bot cu cineva a fi în mare prietenie cu cineva. A face bot a se bosumfla. 3) Partea din faţă (ascuţită) a unui obiect. botul automobilului. botul pantofului. /Orig. nec.
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

bot (bóturi), s.n. 1. Umflătură, cucui; obiect rotund în general, sau extremitate rotunjită. 2. Bot (de animal). 3. Cocoaşă. < lat. b o t u m, atestat de Du Cange, care îl defineşte "lignum quodvis fractum, vel usu detritum", pentru al cărui sens cf. bont. Un lat. *botium sau *bottium este de asemenea sugerat de it. bozza "umflătură, cocoaşă", fr. bosse "cocoaşă", sp. bozo, bozal (Schuchardt, ZRPh., IV, 104; REW 1239a; DAR). Ar fi posibil şi să se plece de la o rădăcină expresivă (cf. Puşcariu, Dacor., VII, 475), căci aceeaşi consonanţă trezeşte aceeaşi idee în sp. (Corominas, III, 393) şi în sl. (Berneker 77). În general, bot este folosit cu sensul 2; primul sens se mai păstrează în anumite expresii (botul dealului; botul cismei), iar sensul 3 în Trans. de Nord (ALR, I, 41). – Interpretarea expresivă este aceea care trebuie să fi dat naştere var. boţ, s.n. (bot, obiect rotund în general; cocoloş; găluşcă, chiftea; tumoare, umflătură, bolfă; guvid, Cottus gubio) şi bont, adj. (fără vîrf, tocit, neascuţit). Această identitate, care ne pare evidentă, nu a fost în general admisă. Cihac, II, 485, propune pentru boţ, mag. bocs "chiftea", sau bg. buca "cocoloş, cocoaşă"; şi (I, 27) pentru bot un lat. *botum, de la botulus, care a fost acceptat de Philippide, Principii, 47; Şeineanu, Semasiol., 103; şi Candrea, Eléments, 1; pe care Puşcariu 211 l-a considerat ca "foarte puţin probabil" şi REW 1241 ca "prea îndepărtat din punct de vedere semantic". Tot Cihac, II, 484, vede în bont un der. de la mag. buta, ipoteză reluată de DAR. Pentru bot, DAR sugerează doar o legătură, de altfel imposibilă, cu fr. bout, şi alta cu it., sp. boto, care probabil trebuie să se reducă la o comunitate de origini expresive (cf. Corominas, I, 503); şi pentru boţ, admite necesitatea unui lat. *bottium. Pascu, lat., 256, propune lat. mutum, din gr.; şi Lahovary 320 se referă la cunoscutul fond anterior fazei indo-europene. – Der. bontorog, adj. (tocit); butac, adj. (rotofei; tocit, bont; stupid, prost); boţos, adj. (cu bulb); boţuţ, s.m. (varietate de ciuperci); botişor, s.n. (dim. de la bot); botos, adj. (ursuz, bosumflat; obraznic); boţi, vb. (a rotunji, a da formă rotundă; a strivi, a mototoli); îmboţi, vb. (a încreţi, a mototoli); boţitură, s.f. (cocoloş); Boţolan, s.m. (nume de bou); botniţă, s.f. (apărătoare care se leagă la botul unor animale); botgros, s.m. (pasăre, Cocothraustes vulgaris); botroş, s.m. (pasăre cîntătoare, Pyrrhula europaea); buznat (var. boznat), adj. (umflat; supărat, bosumflat); al cărui sens primar pare să fi fost "plin la faţă, bucălat" şi care, der. de la bot (pentru fonetismul lui, cf. şi bosumflat), ajunge să se confunde cu buză şi, prin intermediul der. destul de rari buzna, îmbuzna, vb. (a se bosumfla), cu îmbufna. cf. şi butuc, buză. [1053]
Trimis de claudia, 14.11.2008. Sursa: DER

bot (bóturi), s.n.1. Umflătură, cucui; obiect rotund în general, sau extremitate rotunjită. – 2. Bot (de animal). – 3. Cocoaşă. lat. botum, atestat de Du Cange, care îl defineşte "lignum quodvis fractum, vel usu detritum", pentru al cărui sens cf. bont. Un lat. *botium sau *bottium este de asemenea sugerat de it. bozza "umflătură, cocoaşă", fr. bosse "cocoaşă", sp. bozo, bozal (Schuchardt, ZRPh., IV, 104; REW 1239a; DAR). Ar fi posibil şi să se plece de la o rădăcină expresivă (cf. Puşcariu, Dacor., VII, 475), căci aceeaşi consonanţă trezeşte aceeaşi idee în sp. (Corominas, III, 393) şi în sl. (Berneker 77). În general, bot este folosit cu sensul 2; primul sens se mai păstrează în anumite expresii (botul dealului; botul cismei), iar sensul 3 în Trans. de Nord (ALR, I, 41). Interpretarea expresivă este cea care trebuie să fi dat naştere var. boţ, s.n. (bot, obiect rotund în general; cocoloş; găluşcă; chiftea; tumoare, umflătură, bolfă; guvid, Cottus gubio) şi bont, adj. (fără vîrf, tocit, neascuţit). Această identitate, care ne pare evidentă, nu a fost în general admisă. Cihac, II, 485, propune pentru boţ, mag. bocs "chiftea", sau bg. buca "cocoloş; cocoaşă"; şi (I, 27) pentru bot un lat. *botum, de la botulus, care a fost acceptat de Philippide, Principii, 47; Şeineanu, Semasiol., 103; şi Candrea, Éléments, 1; pe care Puşcariu 211 l-a considerat că "foarte puţin probabil", şi REW 1241 ca "prea îndepărtat din punct de vedere semantic". Tot Cihac, II, 484, vede în "bont" un der. de la mag. buta, ipoteză reluată de DAR. Pentru bot, DAR sugerează doar o legătură, de altfel imposibilă, cu fr. bout, şi alta cu it., sp. boto, care probabil trebuie să se reducă la o comunitate de origini expresive (cf. Corominas, I, 503); şi pentru boţ, admite necesitatea unui lat. *bottium. Pascu, lat., 256, propune lat. mutum, din gr.; şi Lahovary 320 se referă la cunoscutul fond anterior fazei indo-europene. Der. bontorog, adj. (tocit); butac, adj. (rotofei; tocit, bont; stupid, prost); boţos, adj. (cu bulb); boţuţ, s.m. (varietate de ciuperci); botişor, s.m. (dim. de la bot); botos, adj. (ursuz, bosumflat; obraznic); boţi, vb. (a rotunji, a da o formă rotundă; a strivi, a mototoli); îmboţi, vb. (a încreţi, a mototoli); boţitură, s.f. (cocoloş); Boţolan, s.m. (nume de bou); botniţă, s.f. (apărătoare care se leagă la botul unor animale); îmbotniţa, vb. (a pune botniţă); botgros, s.m. (pasăre, Cocothraustes vulgaris); botroş, s.m. (pasăre cîntătoare, Pyrrhula europaea); buznat (var. boznat), adj. (umflat; supărat, bosumflat); al cărui sens primar pare a fi fost "plin la faţă, bucălat", şi care, der. de la bot (pentru fonetismul lui, cf. şi bosumflat), ajunge să se confunde cu buză şi, prin intermediul der. destul de rari buzna, îmbuzna, vb. (a se bosumfla), cu îmbufna. cf. şi butuc, buză.
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • bot — bot …   Dictionnaire des rimes

  • bot — bot, bote [ bo, bɔt ] adj. • mil. XVe; p. ê. du germ. °butta « émoussé » ♦ Pied bot, rendu difforme par rétraction de tendons et de ligaments, souvent associée à des malformations osseuses. Par ext. (Rare) Main bote. Hanche bote. ⇒ varus. Loc.… …   Encyclopédie Universelle

  • BOT — steht als Abkürzung für: Botswana (IOC) Bottrop (Kfz Kennzeichen) Build Operate Transfer, klassisches Betreibermodell Bulk Only Transfer (Übertragungsart bei USB Massenspeichern) BO T steht für: Tarija (Departamento), ISO 3166 2 Code des… …   Deutsch Wikipedia

  • Bot — or BOT or similar may refer to:In people: * Bernard Bot, Dutch Minister of Foreign AffairsIn places: * Bot, Spain, municipality of the comarca of Terra AltaIn computers: * Alienware Bot, line of budget desktop PCs manufactured by Alienware * Bots …   Wikipedia

  • BOT — Cette page d’homonymie répertorie les différents sujets et articles partageant un même nom.  Pour les articles homophones, voir Beau (homonymie), Baud et Botte …   Wikipédia en Français

  • bot — → bieten * * * bot: ↑ bieten. * * * I BOT   [Abk. für Broadcast Online Television, dt. »Aussenden von Online Fernsehen«], ein im …   Universal-Lexikon

  • BOT — (bot)  аббревиатура. BOT (автомобильный код)  Автомобильный код (Рурский регион) Bulk Only Transport  протокол передачи только массивов данных для устройств USB mass storage. См. также Вот (кириллица) Бот bot Bot …   Википедия

  • bot — BOT. adj. qui n a point de feminin. Il ne se dit que du pied, & ne se separe jamais de son substantif. Il a un pied bot. On appelle aussi l homme qui a cette incommodité, Pied bot. c est un pied bot. il y a dans cette compagnie deux ou trois… …   Dictionnaire de l'Académie française

  • Bot — (de robot) es un programa que realiza en línea funciones normalmente realizadas por humanos. En sitios wiki como este, un bot puede realizar funciones rutinarias de edición. En sitios de conversación en línea (chat o IRC), un bot puede simular… …   Enciclopedia Universal

  • bot — bȍt m (samo jd) DEFINICIJA reg. vrijeme kad je jedan sat poslije podne; 13 sati SINTAGMA bot i po jedan i po; pola dva; trinaest i trideset; bot po ponoći jedan sat u noći, jedan poslije ponoći; (u) po bota (u) dvanaest i po; (u) pola jedan; (u)… …   Hrvatski jezični portal

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”

We are using cookies for the best presentation of our site. Continuing to use this site, you agree with this.