în

ÎN prep. 1. (Indică interiorul spaţiului unde are loc o acţiune, unde se află ceva, spre care are loc o mişcare) Intră în casă. ♦ (Indică suprafaţa pe care are loc o acţiune sau spaţiul dintre obiecte unde se află ceva, unde se produce o mişcare) Se suie în pom. ♦ (Indică obiectul de care atârnă ceva) Pune-ţi haina în cuier. ♦ (Indică o parte a corpului care este acoperită, îmbrăcată etc.) Şi-a tras ghetele în picioare. Nu sta cu căciula în cap. ♦ La, în dreptul. Haină roasă în coate. 2. (Indică timpul în care se petrece o acţiune) În iunie se culeg cireşele. ♦ (Indică intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment) După, peste. Pleci de mâine în două zile. 3. (Indică o cauză) Din pricina...; în urma... Pomul se clătina în vânt. Ochii-i ard în friguri. 4. (Indică scopul) Se duce în peţit. 5. (Indică instrumentul, relaţia) S-au înţeles în scris. 6. (Indică o comparaţie) În formă de..., ca... Fumul se ridică în spirală. 7. Conform cu, potrivit cu... Fiecare în legea lui. 8. (Introduce un complement indirect) Adâncit în gânduri. Casă transformată în muzeu.lat. in.
Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX '98

ÎN intra-.
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

ÎN prep. 1. (local) pe. (Au poposit în vârful dealului.) 2. (local) la. (Merge în vale.) 3. (local) de. (O trece în partea cealaltă a drumului.) 4. (instrumental) (înv.) spre. (în tine îmi pun nădejdea.)
Trimis de siveco, 19.11.2007. Sursa: Sinonime

în prep.
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ÎN prep. 1) (exprimă un raport spaţial, indicând interiorul unui spaţiu, al unui obiect, al unei persoane, locul, suprafaţa, direcţia) Stă în casă. A zbura în cosmos. 2) (exprimă un raport temporal, concretizând o perioadă, un interval de timp) Vine în fiecare seară. 3) (exprimă un raport modal sau comparativ) Vine în fugă. 4) (exprimă un raport final) Pregătire în vederea congresului. 5) (exprimă un raport instrumental, indicând mijlocul, procedeul, materia) Cu. L-au prins în capcană. 6) (exprimă un raport de relaţie) În ce priveşte; la. Iute în mişcări. 7) (exprimă un raport de tranziţie) Schimbare în bine. 8) (exprimă un raport calificativ, indicând domeniul sau sfera de activitate, o caracteristică, posesia) S-a specializat în chirurgie. 9) rar (exprimă un raport cauzal) Din cauza; din pricina; în urma. Se clatină în vânt. 10) (exprimă un raport cantitativ) Au plecat în trei.În de aproape intim; foarte bine. În de ajuns suficient; îndestulător. În de seară spre (înspre, către) seară. În susul în partea (sau în direcţia) de sus. În josul în partea (sau în direcţia) de jos. În afară de cu excepţia; exceptând. În privinţa relativ la; cât priveşte. /<lat. in
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

în prep.1. Indică locul sau spaţiul în care se desfăşoară o acţiune. – 2. Indică scopul sau finalitatea unei acţiuni. – 3. Indică intrumentul, materia sau modul. – 4. Indică o cauză. – 5. Indică timpul. – 6. Indică preţul şi, în general, echivalenţa numerică. – Mr. (î)n, istr. (ă)n. lat. in (Puşcariu 799; Candrea-Dens., 833; REW 4328; DAR), cf. it. in, prov., fr., cat., sp. en, port. em. cf. Moser 427. – Comp. din, prep. (de la, indică originea, provenienţa, sursa; indică materia, instrumentul, modul sau cauza; de la, indică timpul), de la de şi în (înv. deîn, den); prin, prep. (indică spaţiul parcurs; indică mijlocul, modul sau cauza), de la pre şi în, sau din lat. per in (Candrea-Dens., 835), înv. pre în, pren.
Trimis de blaurb, 17.12.2007. Sursa: DER

în- Prefix verbal, care adaugă noţiunii de bază o nuanţă factitivă. lat. in, cf. în. A intrat în rom. prin intermediul cuvintelor care aveau încă din lat. pref. in-, cf. împuta, începe, închide, etc.; a fost însă productiv în rom. întrucît serveşte pînă şi la derivarea unor cuvinte care nu fac parte din fondul lat., cf. încîrliga, încorseta, încovriga, înduşmăni, însufleţi etc. Este puţin probabil, prin urmare, ca la vb. de origine lat. să fie vorba de in- primitiv; verbigracia, a înăcri, considerat în general ca un der. din lat. *inacrire, poate fi privit, cu mai mari şanse de probabilitate ca der. de la acru, cu pref. rom. în-. Pentru acest comp., cf. Iordan, Compuse romîneşti cu în-, BF, III, 1936, 57-116. Inde-, de la în şi de, de foloseşte în puţine expresii fixe (înde seară, noaptea; înde noi, între noi), cf. DAR, şi îndemnînă (după ipoteza greşită a lui Creţu 336, inde- ar fi lat. ante; după Candrea-Dens., 854, din lat. inde).
Trimis de blaurb, 05.05.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”

We are using cookies for the best presentation of our site. Continuing to use this site, you agree with this.