trasor

TRASÓR, (1, 2, 3) trasoare, s.n., (4) trasori, s.m. 1. s.n. Unealtă formată dintr-un ac de oţel cu mâner de lemn, folosită pentru a indica pe o piesă metalică brută contururile suprafeţelor de prelucrat; trasator (2). 2. s.n. Unealtă de oţel cu mâner de lemn, folosită în legătorii pentru trasarea liniilor pe marginea scoarţelor îmbrăcate în piele sau pe marginea pielii la cotoare şi la colţurile trase în piele, precum şi la călcarea falţului la legăturile în pânză. 3. s.n. Glonţ, proiectil învelit într-un material fosforic, care se aprinde în clipa descărcării, descriind în aer o traiectorie luminoasă. 4. s.m. (fiz.) Izotop radioactiv al unui element stabil, pe care îl însoţeşte peste tot, permiţând recunoaşterea şi urmărirea acestuia într-un sistem. – Din fr. traceur.
Trimis de ionel_bufu, 30.06.2004. Sursa: DEX '98

TRASÓR s. 1. trasator. (trasor pentru trasarea liniilor.) 2. (fiz.) atom marcat, indicator radioactiv.
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

trasór (izotop) s. m., pl. trasóri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

trasór (unealtă, glonţ) s. n., pl. trasoáre
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

TRAS//ÓR trasoroáre n. 1) Unealtă (de oţel) pentru trasarea liniilor de contur pe piesele metalice care urmează să fie prelucrate. 2) Proiectil acoperit cu un material fosforic care descrie noaptea o traiectorie luminoasă. /<fr. traceur
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

TRASÓR s.n. 1. Ac de oţel pentru trasarea (trasa) de linii pe o piesă de metal; trasator. ♦ (Poligr.) Unealtă alcătuită dintr-o lamă neascuţită de oţel, folosită în legătorie pentru trasarea de linii aurite, pentru presarea marginilor scoarţelor etc. 2. Proiectil învelit într-un material fosforic care-l face să aibă traiectoria luminoasă. 3. (fiz.) Izotop radioactiv al unui element stabil care, introdus împreună cu elementul respectiv într-un sistem oarecare, permite să se urmărească drumul parcurs de acel element în sistem. 4. Trasor de rută (sau de drum) = aparat pentru trasarea automată a drumului unei nave pe hartă. [cf. fr. traceur].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

TRASÓR I. s. n. 1. ac de oţel pentru trasarea de linii pe o piesă de metal; trasor (I). ♢ (poligr.) lamă neascuţită de oţel în legătorie pentru trasarea de linii aurite, pentru presarea marginilor scoarţelor etc. 2. proiectil învelit într-un material fosforic care-l face să aibă traiectoria luminoasă. o trasor de rută (sau de drum) = aparat pentru trasarea automată a drumului unei nave pe hartă. II. s. m. izotop radioactiv al unui element care, introdus împreună cu elementul respectiv într-un sistem anumit, permite să se urmărească drumul parcurs de acel element. (< fr. traceur)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • trasor — • lump, trasor, skräp, tygavfall …   Svensk synonymlexikon

  • trasór — I. (izotop) s. m., pl. trasóri II. (unealtã, glonţ) s. n., pl. trasoáre …   Romanian orthography

  • trasator — TRASATÓR, (1) trasatori, s.m., (2) trasatoare, s.n. 1. s.m. Lucrător care execută trasarea unor piese brute. 2. s.n. Trasor (1). – Trasa + suf. tor. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  TRASATÓR s. v. trasor …   Dicționar Român

  • traceur — traceur, euse [ trasɶr, øz ] n. • 1582; de tracer 1 ♦ Techn. Spécialiste exécutant des tracés, ou chargé des opérations de traçage et d ajustage. Personne qui établit le tracé d un parcours de compétition ou d une piste de ski. 2 ♦ N. m. (1958)… …   Encyclopédie Universelle

  • Parkour — (sometimes abbreviated to PK) or l art du déplacement [cite web url=http://www.sportmediaconcept.com/parkour/index.php?subaction=mois annee=2007 mois=1 PHPSESSID=8e074a802eb2bea7323b54bb4bdcfea8 title=Avertissement mise en garde accessdate=2007… …   Wikipedia

  • Паркур — Трейсер  человек, занимающийся паркуром …   Википедия

  • atom — ATÓM, atomi, s.m. 1. Cea mai mică parte dintr un element chimic care mai păstrează însuşirile chimice ale elementului respectiv. ♢ (fiz.; în compusul) Atom gram = greutatea exprimată în grame a masei unui atom. 2. Corpuscul infinit de mic,… …   Dicționar Român

  • glonţ — GLONŢ, gloanţe, s.n. Mic proiectil de oţel, de aramă sau de plumb, pentru unele arme de foc. ♦ (Adverbial) Extrem de repede. Se duce glonţ. [var.: glónte s.n.] – et. nec. Trimis de gall, 25.10.2007. Sursa: DEX 98  GLONŢ s. 1. v. cartuş. 2.… …   Dicționar Român

  • indicator — INDICATÓR, OÁRE, indicatori, oare, adj., s.n., s.m. I. adj. Care indică, care face cunoscut. II.1. s.n. Aparat, instrument, dispozitiv care serveşte la indicarea anumitor mărimi, fenomene, informaţii etc. ♢ Indicator de pantă = inclinometru.… …   Dicționar Român

  • marcator — MARCATÓR, OARE, marcatori, oare, subst. 1. s.n. Unealtă agricolă folosită pentru a marca rândurile şi locul cuiburilor în care se va pune sămânţa sau răsadul. 2. s.m. şi f. Persoană care lucrează la marcarea unor produse (industriale). 3. s.m.… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”

We are using cookies for the best presentation of our site. Continuing to use this site, you agree with this.