transductiv

transductív adj. m., pl. transductívi; f. sg. transductívă, pl. transductíve
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

TRANSDUCTÍV, -Ă adj. (Liv.) Care transformă ceva în altceva (asemănător); (spec.; fiz.) care transformă o mărime în alta. ♢ (log.) Raţionament transductiv = raţionament în care se trece de la adevăruri cu un anumit grad de generalitate spre adevăruri cu acelaşi grad de generalitate. [< fr. transductif].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

TRANSDUCTÍV, -Ă adj. care transformă ceva în altceva (asemănător); (fiz.) care transformă o mărime în alta. o (log.) raţionament transductiv = raţionament în care trecerea de la un adevăr la altul nu se face în virtutea unei necesităţi logice, ca în cazul raţionamentului deductiv, ci în virtutea unor coincidenţe întâmplătoare; transducţie (1). (< fr. transductif)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • raţionament — RAŢIONAMÉNT, raţionamente, s.n. Înlănţuire logică de judecăţi, care duce la o concluzie; p.ext. şir de argumente de care se serveşte cineva în judecarea unei chestiuni sau pentru a şi susţine punctul de vedere. [pr.: ţi o ] – Din fr. raisonnement …   Dicționar Român

  • transducţie — TRANSDÚCŢIE, transducţii, s.f. (biol.) Transfer de material genetic între bacterii prin intermediul bacteriofagelor. – Din fr. transduction. Trimis de ionel bufu, 28.06.2004. Sursa: DEX 98  transdúcţie s. f., pl. transdúcţii Trimis de siveco, 10 …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”

We are using cookies for the best presentation of our site. Continuing to use this site, you agree with this.