stinge

STINGE, sting, vb. III. 1. tranz. A face să nu mai ardă, a opri din ardere focul sau obiectele care ard. ♢ expr. (absol.) Bea de stinge = e foarte beţiv. ♦ refl. (Despre foc sau obiecte care ard) A înceta de a arde; a se distruge, a se trece, a se consuma prin ardere. ♦ tranz. şi refl. fig. A (se) potoli; a (se) linişti, a (se) astâmpăra. ♦ refl. fig. A slăbi, a deveni lipsit de puteri, a se slei, a se topi. ♦ refl. fig. (fam.) A sărăci cu totul, a se ruina. 2. Tranz şi refl. A face să nu mai lumineze, să nu mai radieze etc. sau a înceta să lumineze, să radieze. ♦ refl. (Despre aştri; adesea fig.) A-şi pierde lumina şi strălucirea, a se întuneca; (rar; despre culori) a deveni palid, şters. ♦ tranz. fig. A întuneca ochii, vederea; a orbi. refl. A se voala, a nu se mai vedea (bine, clar). 3. refl. şi tranz. A slăbi în intensitate; a se auzi sau a face să se audă tot mai puţin sau deloc. 4. refl. A înceta din viaţă; a muri. ♦ tranz. A omorî, a ucide. ♦ A dispărea fără a lăsa urmaşi. ♦ fig. A dispărea fără urmă; a pieri. 5. tranz. A şterge de pe faţa pământului; a distruge, a nimici. 6. tranz. A pune capăt unei obligaţii, unei acţiuni penale, unui împrumut, unui privilegiu. 7. tranz. A turna apă (sau alt lichid) peste anumite preparate culinare încinse (lăsând în continuare preparatul la foc). ♦ (chim.) A amesteca două substanţe al căror contact produce o efervescenţă, cu dezvoltare de căldură, care încetează când soluţia devine saturată. ♢ expr. A stinge var = a turna apă peste piatra de var arsă, pentru ca, în urma reacţiei chimice produse, să se obţină var pentru construcţii. – lat. stinguere.
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

A (se) stinge ≠ a (se) aprinde
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

A se stinge ≠ a arde
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

A stinge ≠ a arde, a aţâţa
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

STÍNGE vb. 1. a înăbuşi. (A stinge focul.) 2. v. dispărea. 3. v. înceta. 4. v. muri. 5. (jur.) a se prescrie, (înv.) a se prescribălui. (Pedeapsa s-a stinge.)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

STÍNGE vb. v. agoniza, asasina, astâmpăra, calici, calma, domoli, linişti, omorî, potoli, ruina, sărăci, scăpăta, suprima, tempera, ucide.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

stínge vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. sting, 1 pl. stíngem, perf. s. 1 sg. stinséi, 1 pl. stínserăm; part. stins
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A STÍNGE sting tranz. 1) A face să se stingă. ♢ stinge (pe cineva) în bătăi a bate foarte tare. 2) (datorii) A face să nu mai existe (prin achitare). ♢ stinge o acţiune penală (sau juridică) a închide un dosar. 3) (substanţe sau preparate) A trata cu apă sau alt lichid. ♢ stinge var a turna apă peste piatra de var pentru a căpăta material bun pentru văruit. /<lat. extinguere
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

A SE STÍNGE mă sting intranz. 1) A înceta de a arde. Focul s-a stins. 2) A înceta de a lumina. Lămpile s-au stins. 3) fig. A înceta de a fi, de a exista. Dorul s-a stins.A i se stinge cuiva vederile (sau ochii) a orbi. 4) (despre persoane) A înceta de a trăi intens. /<lat. extinguere
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

stínge (-g, ns), vb.1. A face să numai ardă, a opri focul. – 2. A calma, a linişti, a domoli. – 3. A nimici, a pustii, a distruge, a stîrpi. – 4. (refl.) A se epuiza, a se extenua, a se perima. – var. înv. stînge. Mr. astingu, astimşu, astindzire, megl. stins, stinş, stinziri, istr. stingu, stins. lat. extinguĕre (Cihac, I, 264; Puşcariu 1646; REW 3070), cf. prov. estenher, fr. éteindre. – Der. stingător, adj. (care stinge); stingătoare, s.f. (stingător de lumînări); stingere, s.f. (acţiunea de a stinge; semnal de culcare la militari; dezastru, calamitate); stins, adj. (care nu mai arde); nestins, adj. (inextingibil).
Trimis de blaurb, 24.01.2009. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • stinge — ˈstinj intransitive verb (stinged ; stinged ; stingeing ; stinges) Etymology: back formation from stingy (I) : to act stingily or parsimoniously not by stingeing and paring Sheila Kaye Smith …   Useful english dictionary

  • stingėti — stingėti, stìngia, ėjo intr. stengtis, įtempti jėgas: Stingėti yra sutempti visas sylas J …   Dictionary of the Lithuanian Language

  • dispărea — DISPĂREÁ, dispár, vb. II. intranz. 1. A se face nevăzut, a ieşi din câmpul vizual, a nu mai putea fi văzut (deşi continuă să existe), a pieri (dinaintea ochilor). ♦ A se pierde fără urmă, a nu mai putea fi găsit. 2. A înceta să mai existe; a se… …   Dicționar Român

  • găsi — GĂSÍ, găsesc, vb. IV. 1. tranz. A da de (sau peste) ceva sau cineva (din întâmplare sau căutând anume); a descoperi, a afla. ♢ expr. (fam.) A şi găsi beleaua = a se afla într o situaţie neplăcută, a avea necazuri. (intranz.) Ţi ai găsit! = aş! de …   Dicționar Român

  • stingere — STÍNGERE, stingeri, s.f. Faptul de a (se) stinge; stins1. ♦ Semnal prin care se anunţă într o unitate militară trecerea la odihna de noapte; timpul când se dă acest semnal. ♦ Moarte, deces. – v. stinge. Trimis de RACAI, 13.09.2007. Sursa: DEX 98… …   Dicționar Român

  • stins — STINS1 s.n. Stingere. – v. stinge. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  STINS2, Ă, stinşi, se, adj. 1. Care nu mai arde. 2. (Despre ochi, privire etc.) Lipsit de strălucire, de vioiciune. 3. (Despre sunete, glas etc.) Lipsit de… …   Dicționar Român

  • amortiza — AMORTIZÁ, amortizez, vb. I. tranz. 1. A împiedica propagarea unui zgomot, a unui şoc. ♦ A scădea progresiv, în timp, amplitudinea unei mărimi caracteristice pentru un fenomen de ondulaţie. 2. A stinge treptat creditele pe termen lung prin plăţi… …   Dicționar Român

  • maşinist — MAŞINÍST, Ă, maşinişti, ste, s.m. şi f., adj. 1. s.m. şi f. (Rar la f.) Persoană care conduce o maşină (1), supraveghează funcţionarea ei, o repară etc.; mecanic. 2. s.m. şi f. (Rar la f.) Persoană care aşază decorurile pe scenă, aprinde şi… …   Dicționar Român

  • meteor — METEÓR, meteori, s.m. 1. Fenomen atmosferic de natură apoasă, electrică sau optică. 2. Fenomen care constă în apariţia, pe bolta cerească, a unui punct luminos (reprezentând corpuscule cosmice pătrunse în atmosfera terestră) care se mişcă cu mare …   Dicționar Român

  • muri — MURÍ, mor, vb. IV. intranz. 1. A înceta de a mai trăi, de a mai fi în viaţă; a răposa, a deceda, a sucomba, a expia. ♢ expr. A muri cu zile = a deceda în urma unei boli insuficient îngrijite sau în împrejurări neprevăzute. ♦ (Prin exagerare) A… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”

We are using cookies for the best presentation of our site. Continuing to use this site, you agree with this.