solniţă

SÓLNIŢĂ, solniţe, s.f. 1. Vas mic în care se serveşte sarea (şi piperul) la masă; conţinutul acestui vas. ♦ (pop.) Vas (de lemn) în care se păstrează sarea la bucătărie. 2. (pop.) Cavitate situată deasupra ochilor la cai. – Din bg., scr. solnica.
Trimis de LauraGellner, 23.07.2004. Sursa: DEX '98

SÓLNIŢĂ s. (pop.) sărăriţă, (reg.) ocniţă, sarniţă, sărărie, sărător, sărelniţă, (Munt., Dobr. şi prin Mold.) sărar, (prin Maram. şi Bucov.) slatină, (Ban.) solăriţă. (Şi-a mai pus sare în mâncare din solniţă.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

SÓLNIŢĂ s. v. piuliţă.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

sólniţă s. f., g.-d. art. sólniţei; pl. sólniţe
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

SÓLNIŢ//Ă solniţăe f. 1) Vas mic în care se ţine şi se serveşte sarea la masă. 2) Conţinutul unui asemenea vas. /<bulg., sb. solnica
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

sólniţă (-ţe), s.f. – Vas mic cu sare. bg., sb., slov. solnica (Miklosich, Slaw. Elem., 48; Cihac, II, 347; Conev 64).
Trimis de blaurb, 02.01.2009. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • sare — SÁRE, (2, 4) săruri, s.f. 1. Substanţă cristalină, sfărâmicioasă, solubilă în apă şi cu gust specific, care constituie un condiment de bază în alimentaţie şi este folosită în industria conservelor, în tăbăcărie, în industria chimică etc.; clorură …   Dicționar Român

  • sărar — SĂRÁR, (1) sărare, s.n., (2) sărari, s.m. 1. s.n. (Rar) Vas mic de pământ în care se păstrează sarea. ♦ (reg.) Solniţă. 2. s.m. (În trecut) Negustor ambulant de sare. – Sare + suf. ar. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  SĂRÁR s …   Dicționar Român

  • sărăriţă — SĂRĂRÍŢĂ, sărăriţe, s.f. 1. (fam.) Solniţă. 2. Utilaj, dispozitiv mecanic care împrăştie sare pe drumurile publice pentru topirea zăpezii. – Sare + suf. ăriţă. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  SĂRĂRÍŢĂ s. v. solniţă. Trimis de… …   Dicționar Român

  • cropă — crópă, crópe, s.f. (reg.) gropiţa de deasupra ochiului la cal; solniţă. Trimis de blaurb, 30.04.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • căşiţă — căşíţă, căşíţe, s.f. (reg.) 1. alveolă de fagure, căsuică, căsuţă. 2. solniţă din coajă de mesteacăn; sărăriţă. 3. despărţitură într un sertar, chichiţă, casetă, pui, sipet; despărţitură in şerpar. 4. firidă. 5. colacul fântânii; ghizdurile… …   Dicționar Român

  • ocniţă — ÓCNIŢĂ, ocniţe, s.f. (pop.) 1. Diminutiv al lui ocnă (1). 2. Adâncitură într o sobă de zid, în cuptorul sau în pereţii caselor ţărăneşti, în care se păstrează diferite obiecte; firidă, nişă. ♦ Firidă mică făcută ca element decorativ în partea… …   Dicționar Român

  • piuliţă — PIULÍŢĂ, piuliţe, s.f. 1. Vas mic de metal, de lemn etc. întrebuinţat în gospodărie, în laborator etc., în care se pisează cu pisălogul diverse substanţe; piuă (2) mică. 2. Piesă de metal care are o gaură cu filet şi care se poate înşuruba pe o… …   Dicționar Român

  • sarniţă — SÁRNIŢĂ s. v. solniţă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • slatină — SLÁTINĂ, slatine, s.f. 1. Izvor de apă (minerală) sărată; saramură. ♦ Teren mlăştinos şi sărat. 2. Mâncare prea sărată. – Din sl. slatina. Trimis de RACAI, 07.12.2003. Sursa: DEX 98  SLÁTINĂ s. v. clorură de sodiu, saramură, sare, sărătură,… …   Dicționar Român

  • solar — SOLÁR, Ă, solari, e, adj. Care aparţine Soarelui, emis de Soare, privitor la Soare; care este în raport cu Soarele. ♦ An solar = interval de timp în care se efectuează o revoluţie completă a Pământului în jurul Soarelui. – Din fr. solaire, lat.… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”

We are using cookies for the best presentation of our site. Continuing to use this site, you agree with this.