bază

BÁZĂ, baze, s.f. I. 1. Parte care susţine un corp, o clădire sau un element de construcţie; temei, temelie. ♦ Latură a unui triunghi sau a unui poligon ori faţă a unui poliedru (care se reprezintă de obicei în poziţie orizontală). ♦ Dreaptă care serveşte ca linie de pornire pentru construirea unei serii de triunghiuri topografice. 2. fig. Ceea ce formează temeiul a ceva, elementul fundamental, esenţial. ♢ loc. adj. De bază = fundamental, esenţial. Fără bază = neîntemeiat, inconsistent. ♢ loc. adv. Pe (sau în) baza... sau pe bază de... = în conformitate cu..., pe principiul... ♢ expr. A avea (ceva) la bază = a se întemeia pe ceva (sigur). A pune bazele a ceva = a întemeia, a funda. ♦ Elementul principal al unei substanţe chimice sau farmaceutice. 3. (De obicei urmat de determinarea "economică") Totalitatea relaţiilor de producţie într-o etapă determinată a dezvoltării sociale. 4. Loc de concentrare a unor rezerve de oameni, de materiale etc., care serveşte ca punct de plecare pentru o anumită activitate. Bază de aprovizionare. Bază de recepţie. Bază de atac. ♢ Bază aeriană = aeroport militar. Bază navală = port militar. Bază sportivă = complex de instalaţii sportive. 5. (În sintagma) Baza craniului = partea craniului care închide cutia craniană înspre ceafă. II. Corp chimic alcătuit dintr-un atom metalic legat cu unul sau mai mulţi hidroxili, care albăstreşte hârtia roşie de turnesol, are gust leşietic şi, în combinaţie cu un acid, formează o sare. III. 1. Distanţă între difuzoarele (externe) ale unui sistem de redare stereofonică. 2. (electron.) Electrod corespunzător zonei cuprinse între cele două joncţiuni ale unui tranzistor. 3. (electron.; în sintagma) Bază de timp = unitate funcţională a unor aparate electronice, care generează impulsuri la intervale de timp precise. – Din fr. base, (I 3) rus. [ekonomiceskaia] baza.
Trimis de valeriu, 29.10.2008. Sursa: DEX '98

Bază ≠ vârf
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

BÁZĂ s. 1. v. fundaţie. 2. v. postament. 3. poală. (La bază muntelui.) 4. bază economică = orânduire economică, structură economică. 5. fundament, principiu, temei. (Materia considerată ca bază a existenţei.) 6. esenţă, fundament, temei, temelie, (înv.) cap. (bază concepţiei, teoriei sale.) 7. v. substrat.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

báză s. f., g.-d. art. bázei; pl. báze
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

BÁZ//Ă bazăe f. 1) Totalitate a elementelor de rezistenţă pe care se sprijină o construcţie; temelie; fundament. bazăa coloanei. 2) Linie dreaptă sau plan, de obicei în poziţie orizontală, de la care se măsoară perpendicular înălţimea unui corp geometric. bazăa triunghiului. 3) Loc special amenajat de concentrare a unor rezerve (de oameni, materiale, instalaţii etc.) necesare unei activităţi. bază de aprovizionare. bază sportivă. ♢ bază navală port militar. bază militară loc de staţionare pe teritoriul unui stat a unor trupe dotate cu mijloace de luptă pentru război. 4) chim. Compus chimic al unor metale care albăstreşte hârtia roşie de turnesol şi intră în combinaţie cu acizii, formând săruri. 5) la pl. fig. Element de importanţă primordială, pe care se ţine, se întemeiază ceva; principiu fundamental. bazăele unui acord. ♢ Fără bază neîntemeiat; inconsistent. A pune bazăele (a ceva) a întemeia; a funda. bază economică (a societăţii) totalitate a relaţiilor de producţie într-o etapă determinată a dezvoltării sociale. 6) anat. : bazăa craniului parte a craniului, care închide cutia cranială spre ceafă. 7) lingv.: bază de articulaţie mod, posibilitate de articulare a sunetelor la un popor. [G.-D. bazei] /<fr. base
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

BÁZĂ s.f. I. 1. Partea de jos a unui corp, a unui edificiu etc.; (p. ext.) temelie, fundament. ♦ Latura unui poligon sau faţa unui poliedru, situată în poziţia cea mai de jos. 2. Parte, element fundamental, esenţial, a ceva. ♦ Element principal al unei combinaţii chimice. 3. Bază economică = totalitatea relaţiilor de producţie într-o etapă determinată a dezvoltării sociale. 4. Loc de plecare, de adunare a unor oameni, a unor trupe a unor materiale etc. ♢ Bază militară = loc special pe teritoriul unui stat unde staţionează trupe dotate cu mijloace de luptă necesare acţiunilor de război. 5. Bază sportivă = teren special amenajat şi dotat pentru practicarea diferitelor sporturi. II. Substanţă cu gust leşietic, care albăstreşte hârtia de turnesol şi care, în combinaţie cu un acid, formează o sare. [< fr. base, cf. it. base < gr. basis – sprijin].
Trimis de LauraGellner, 09.03.2006. Sursa: DN

báză (báze), s.f. – Temei, temelie, fundament. – var. (înv.), basă. fr. base. – Der. a baza, ca fr. baser.
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

BÁZĂ s. f. 1. parte inferioară a unui corp, edificiu etc.; temelie, fundament. ♢ distanţă între difuzoarele (externe) ale unui sistem de redare radiofonică. 2. electrod corespunzător zonei dintre două joncţiuni ale unui tranzistor. 3. (mat.) număr real, pozitiv şi diferit de 1, la care se face logaritmarea. o bază a puterii (unui număr) = număr care se ridică la puterea indicată de exponent. ♢ latură a unui poligon sau faţă a unui poliedru, în poziţia cea mai de jos. 4. element fundamental, esenţial a ceva (cuvânt, combinaţie chimică etc.). o de bază = principal, fundamental; a pune bază ele = a întemeia, a înfiinţa. 5. totalitatea relaţiilor de producţie dintr-o etapă determinată a dezvoltării sociale, economice, pe care se înalţă suprastructura corespunzătoare. 6. loc de concentrare a unor oameni, trupe, mijloace materiale etc. pentru o activitate determinată. o bază militară = zonă special amenajată şi dotată cu instalaţii, în care sunt concentrate unităţi, mijloace şi materiale de luptă. 7. bază sportivă = teren special amenajat şi dotat pentru practicarea diferitelor sporturi. 8. substanţă chimică cu gust leşietic, care albăstreşte hârtia de turnesol şi care, în combinaţie cu un acid, formează o sare; substanţă care poate fixa protonii eliberaţi de un acid. (< fr. base, /5/ rus. baza)
Trimis de raduborza, 08.01.2009. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • baza — báza ž DEFINICIJA 1. a. osnova, temelj b. ono što služi kao početak, što je početak na kojem se dalje izgrađuje, podiže ili nastavlja (o predmetima i pojmovima) [na bazi prijedloga; na bazi istraživanja; na bazi informacija]; podloga, uporište 2 …   Hrvatski jezični portal

  • baza — (Del it. bazza, ganancia). f. Número de cartas que en ciertos juegos de naipes recoge quien gana la mano. asentar alguien bien su baza. fr. Establecer bien su crédito, opinión o intereses. asentar quien gana la baza, o su baza. frs. Levantar las… …   Diccionario de la lengua española

  • Baza — Wappen Karte von Spanien …   Deutsch Wikipedia

  • baza — BAZÁ, bazez, vb. I. refl. şi tranz. A (se) sprijini, a (se) întemeia pe ceva. ♦ refl. A avea încredere în sprijinul cuiva, a se lăsa în nădejdea cuiva; a se bizui. – Din fr. baser. Trimis de valeriu, 03.04.2003. Sursa: DEX 98  BAZÁ vb. 1. a se… …   Dicționar Român

  • baza — {{/stl 13}}{{stl 8}}rz. ż Ia, CMc. bazazie {{/stl 8}}{{stl 20}} {{/stl 20}}{{stl 12}}1. {{/stl 12}}{{stl 7}} podstawa istnienia i rozwoju czegoś; zespół środków umożliwiających realizację określonego zadania : {{/stl 7}}{{stl 10}}Baza noclegowa,… …   Langenscheidt Polski wyjaśnień

  • Baza — Baza …   Wikipédia en Français

  • Baza — Saltar a navegación, búsqueda Una baza es el montón de cartas que recoge un jugador en ciertos juegos de naipes (como el Bridge o la Brisca), generalmente después de jugar la carta más alta. Otros usos son: Baza (apellido): apellido español Baza …   Wikipedia Español

  • baza — sustantivo femenino 1. Jugada o número de cartas que recoge el jugador que gana la mano: He ganado sólo tres bazas. He hecho una buena baza. Frases y locuciones 1. jugar sus bazas Uso/registro: coloquial. Aprovechar (una pe …   Diccionario Salamanca de la Lengua Española

  • baza — baza, meter baza expr. entremeterse. ❙ «Ya ni me digno a meter baza. No puedo más.» Jordi Sierra i Fabra, El regreso de Johnny Pickup, 1995, RAE CREA. ❙ «...y hablaba sin dejar meter baza a nadie.» Carmen Martín Gaite, Nubosidad variable, 1992,… …   Diccionario del Argot "El Sohez"

  • bâză — BẤZĂ, bâze, s.f. Joc de copii în care partenerii lovesc pe la spate, pe rând, cu palma în palma aşezată la subsuoara braţului opus a celui care se pune bâză şi care trebuie să ghicească cine l a lovit, în timp ce partenerii de joc strigă bâzzz! …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”

We are using cookies for the best presentation of our site. Continuing to use this site, you agree with this.