bazaconie

BAZACÓNIE, bazaconii, s.f. Lucru bizar, de mirare, de necrezut. ♦ (fam.) Năzbâtie, poznă, ştrengărie. – Din sl. bezŭ-zakonije.
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

BAZACÓNIE s. 1. v. ciudăţenie. 2. v. absurditate. 3. v. năzbâtie.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

BAZACÓNIE s. v. abjecţie, fărădelege, infamie, josnicie, mişelie, mârşăvie, nelegiuire, nemernicie, netrebnicie, ticăloşie.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

bazacónie s. f. (sil. -ni-e), art. bazacónia (sil. -ni-a), g.-d. art. bazacóniei; pl. bazacónii, art. bazacóniile (sil. -ni-i-)
Trimis de siveco, 25.02.2007. Sursa: Dicţionar ortografic

BAZACÓNI//E bazaconiei f. 1) Faptă sau vorbă nesocotită cu urmări neplăcute, dar lipsite de gravitate; năzbâtie; poznă; boroboaţă; şotie. 2) Lucru bizar. [art. bazaconia; G.-D. bazaconiei; Sil. -ni-e] /<sl. bezu-zakonije
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

bazacónie (-íi), s.f.1. (înv.) Nedreptate, strîmbătate. – 2. Extravaganţă, lucru bizar, aiureală. sl. bezakonije "nedreptate"Slaw. Elem., 14; Lexicon, 12; Şeineanu, Semasiol., 218), format de la zakonŭ "lege" cu prefix privativ, de la gr. ἀνομία. rom. a luat din sl. nu numai cuvîntul, ci şi modelul compunerii, reprodus în fără de lege şi în nelegiuire. Der. bezaconic, adj. (înv., criminal); bezaconui, vb. înv. (a săvîrşi nedreptăţi). Probabil aparţine aceluiaşi grup boscoană, s.f., cu var. bozgoană, boscoadă, bongoasă, borboană (farmece, magie) şi der. bosconiţă, s.f. (vrăjitoare) şi bosconi, vb. (a face farmece; a bombăni, a bodogăni). Bozgoană pare a fi simplu dublet al lui bazaconie, cu reducerea atonelor şi posibil cu influenţa lui blazgonie şi boboană. Totuşi, Diez, I, 128; Cihac, II, 623 şi Koerting 1259 relaţionează acest cuvînt cu gr. βασϰαίνω "a face farmece". Derivarea nu este posibilă fonetic (cf. Densusianu, rom., XXXIII, 275) cu toate acestea este repetată de DAR şi de Diculescu, Elemente, 474.
Trimis de blaurb, 13.09.2007. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • comedie — COMEDÍE1, comedii, s.f. Operă dramatică al cărei subiect şi deznodământ provoacă râsul şi care ridiculizează relaţii sociale şi etice, tipuri umane, năravuri etc. ♦ fig. Prefăcătorie, ipocrizie, falsitate. – Din fr. comédie, lat. comoedia. Trimis …   Dicționar Român

  • dănănaie — DĂNĂNÁIE, dănănăi, s.f. (reg.) 1. Ciudăţenie, năzdrăvănie; bazaconie. 2. Belea, pacoste, năpastă. 3. Gălăgie, zarvă. – Din dandanaie. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  DĂNĂNÁIE s. v. balamuc, bazaconie, belea, bizarerie,… …   Dicționar Român

  • năzbâtie — NĂZBẤTIE, năzbâtii, s.f. Faptă, vorbă, idee etc. glumeaţă, lipsită de seriozitate; poznă, ştrengărie, glumă, ghiduşie; farsă. [var.: năzbútie s.f.] – cf. sl. s ŭ b y t i j e întâmplare , ucr. n e z b u t n y ĩ , rus. n e s b â t n â i . Trimis de …   Dicționar Român

  • şotie — ŞÓTIE, şótii, s.f. 1. Poznă, năzbâtie, farsă, ghiduşie; boroboaţă, bazaconie. 2. Şiretlic, vicleşug. – cf. ucr. š u t k a. Trimis de LauraGellner, 02.05.2004. Sursa: DEX 98  ŞÓTIE s. v. poznă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … …   Dicționar Român

  • absurditate — ABSURDITÁTE, absurdităţi, s.f. Caracterul a ceea ce este absurd (1); lucru, idee, concepţie absurdă; prostie, inepţie. – Din fr. absurdité, lat. absurditas, atis. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  absurditáte s. f. caracterul a… …   Dicționar Român

  • bez — adv. (înv.; astăzi glumeţ) Afară de..., lăsând la o parte...; fără. – Din sl. bezŭ. Trimis de paula, 02.06.2002. Sursa: DEX 98  BEZ adv. v. fără. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  bez prep …   Dicționar Român

  • blazgonie — blazgónie (blazgónii), s.f. – Prostie, enormitate, tîmpenie. – var. blasgonie. pol. błazgoń ramolit (Bogrea, Dacor., III, 727). cf. bazaconie. Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER …   Dicționar Român

  • boboană — BOBOÁNĂ s. v. descântec, farmec, magie, vrajă, vrăjitorie. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  boboánă (boboáne), s.f. – Vrajă, vrăjitorie, farmece. sl. babuni superstiţie (Miklosich, Lexicon, 10), de unde derivă şi mag. babona. După… …   Dicționar Român

  • boroboaţă — BOROBOÁŢĂ, boroboaţe, s.f. (fam.) Poznă, neghiobie, faptă necugetată. – et. nec. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  BOROBOÁŢĂ s. v. poznă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  boroboáţă s. f., g. d. art …   Dicționar Român

  • ciudăţenie — CIUDĂŢÉNIE, ciudăţenii, s.f. 1. Aspect, caracter ciudat, bizar, curios al unui lucru, al unei atitudini, al unui fenomen etc. 2. (concr.) Lucru, fiinţă, întâmplare etc. ciudată. – Ciudat + suf. enie. Trimis de hai, 21.05.2004. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”

We are using cookies for the best presentation of our site. Continuing to use this site, you agree with this.