risipitură


risipitură
RISIPITÚRĂ s. v. abis, adânc, dărăpănătură, dărâmătură, năruitură, paragină, prăbuşitură, prăpastie, ruină, surpătură.
Trimis de siveco, 04.09.2008. Sursa: Sinonime

risipitúră, risipitúri, s.f. (reg.) 1. belşug, abundenţă. 2. împrăştiere, alungare; înfrângere, zdrobire. 3. dărâmare, năruire, distrugere.
Trimis de blaurb, 15.11.2006. Sursa: DAR

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • prăpastie — PRĂPÁSTIE, prăpăstii, s.f. Povârniş înalt şi abrupt, situat de obicei într o regiune muntoasă; hău, abis, genune. ♢ expr. A duce (sau a împinge, a băga pe cineva) în prăpastie = a pricinui (cuiva) mari neajunsuri; a duce la pierzanie, la pieire,… …   Dicționar Român

  • ruină — RUÍNĂ, ruine, s.f. 1. (Adesea fig.) Ceea ce a rămas dintr o construcţie veche, dărâmată; dărâmătură. ♢ loc. adj. În ruină (sau ruine) = ruinat, dărăpănat. ♦ fig. Rămăşiţă a trecutului. 2. (Rar) Faptul de a (se) ruina. 3. fig. Pierderea averii sau …   Dicționar Român


Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”

We are using cookies for the best presentation of our site. Continuing to use this site, you agree with this.