risipire


risipire
RISIPÍRE, risipiri, s.f. Acţiunea de a (se) risipi şi rezultatul ei. – v. risipi.
Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

RISIPÍRE s. 1. v. împrăştiere. 2. împrăştiere, (înv. şi reg.) spargere, spart. (risipire norilor.) 3. împrăştiere, ridicare. (risipire ceţii.) 4. v. spulberare. 5. împrăştiere, prefirare, presărare, presărat, răsfirare, răspândire. (risipire nisipului pe alee.) 6. v. cheltuire. 7. v. irosire. 8. v. prăbuşire.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

RISIPÍRE s. v. distrugere, nimicire, potopire, prăpădire, sfărâmare, zdrobire.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

risipíre s. f., g.-d. art. risipírii; pl. risipíri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • împrăştiere — ÎMPRĂŞTIÉRE, împrăştieri, s.f. Acţiunea de a (se) împrăştia; risipire, răspândire. [pr.: ti e ] – v. împrăştia. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ÎMPRĂŞTIÉRE s. 1. dispersare, dispersie, răsfirare, răspândire, răzleţire, risipire,… …   Dicționar Român

  • irosire — IROSÍRE, irosiri, s.f. Acţiunea de a (se) irosi; împrăştiere încetul cu încetul; risipire, cheltuire (excesivă şi inutilă). – v. irosi. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  IROSÍRE s. 1. v. cheltuire. 2. iroseală, pierdere, risipă,… …   Dicționar Român

  • risipă — RISÍPĂ, risipe, s.f. 1. Folosire nechibzuită a bunurilor materiale sau băneşti, cheltuială fără măsură; irosire. ♦ fig. Belşug, prisos, abundenţă. 2. (înv. şi pop.) Sfărârmare, distrugere; surpare, prăbuşire. ♢ loc. adj. În risipă = care se… …   Dicționar Român

  • spulberare — SPULBERÁRE, spulberări, s.f. Acţiunea de a (se) spulbera şi rezultatul ei; împrăştiere, risipire; fig. nimicire. – v. spulbera. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  SPULBERÁRE s. împrăştiere, risipire. (spulberare frunzelor, a… …   Dicționar Român

  • cheltuire — CHELTUÍRE s.f. Acţiunea de a cheltui şi rezultatul ei. – v. cheltui. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  CHELTUÍRE s. 1. cheltuială, (înv.) chelşug, masraf. (cheltuire unei mari sume de bani pentru ...) 2. aruncare, azvârlire, irosire …   Dicționar Român

  • dispersie — DISPÉRSIE, dispersii, s.f. 1. Împrăştiere, răspândire, risipire. ♦ spec. (chim.) Stare de împrăştiere, într un mediu oarecare, a unei substanţe aflate în particule foarte mici. ♦ spec. (fiz.) Separare a unei radiaţii sau a unei unde sonore în… …   Dicționar Român

  • dărăpănare — DĂRĂPĂNÁRE s.f. Acţiunea de a se dărăpăna; ruinare, năruire, surpare. – v. dărăpăna. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  DĂRĂPĂNÁRE s. 1. v. ruinare. 2. cădere, dărâmare, dărâmat, năruire, năruit, prăbuşire, prăvălire, risipire,… …   Dicționar Român

  • izidit — izidít (izâdít), s.n. (reg.) risipire, cheltuire. Trimis de blaurb, 05.06.2006. Sursa: DAR  izidít (izâdít), ă, adj. (reg.) risipit, cheltuit. Trimis de blaurb, 05.06.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • nimicire — NIMICÍRE, nimiciri, s.f. Acţiunea de a nimici; distrugere, nimicnicire. ♦ fig. Moarte. – v. nimici. Trimis de GabiAlex, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  NIMICÍRE s. 1. v. distrugere. 2. v. masacrare. 3. distrugere, lichidare, potopire, prăpădire,… …   Dicționar Român

  • năpust — NĂPÚSTUL s. art. v. aghiuţă, demon, diavol, drac, încornoratul, naiba, necuratul, satană, tartor. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  năpúst, năpústuri, s.n. (reg.) 1. pustiire, risipire; calamitate. 2. (art.) duh rău, demon;… …   Dicționar Român


Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”

We are using cookies for the best presentation of our site. Continuing to use this site, you agree with this.