radioecou


radioecou
RADIOECÓU, radioecouri, s.n. Radioundă recepţionată după emisie, în urma reflexiei ei pe suprafaţa unui corp (ceresc). [pr.: -di-o-] – Radio2 + ecou.
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

radioecóu s. n. (sil. -di-o-e-), pl. radioecóuri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.


Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”

We are using cookies for the best presentation of our site. Continuing to use this site, you agree with this.