azvârli


azvârli
AZVÂRLÍ, azvấrl, vb. IV. 1. tranz. A arunca ceva (departe) printr-o mişcare rapidă şi violentă. ♦ A da la o parte, a lepăda (un lucru nefolositor sau vătămător). 2. intranz. A arunca cu ceva asupra cuiva. ♦ (Despre animale de ham) A izbi cu picioarele, a fi nărăvaş. 3. refl. A se repezi, a se năpusti, a se avânta, a se arunca. – Contaminare între a[runca] şi zvârli.
Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

AZVÂRLÍ vb. 1. v. arunca. 2. a arunca, a repezi, a zvârli, (înv. şi reg.) a năpusti. (A azvârli doniţa după el.) 3. a arunca, (fam.) a mătura. (azvârli toate paharele de pe masă.) 4. a arunca, a da. (azvârli pe foc caietele.) 5. v. proiecta. 6. a arunca, a zvârli. (azvârli o piatră la distanţă.) 7. a arunca, a lansa, a trage, (pop.) a slobozi. (azvârli săgeţi.) 8. a arunca, (Bucov.) a hăti. (azvârli ceva în fântână.) 9. v. doborî. 10. v. năpusti. 11. v. sări. 12. v. zvârli. 13. v. cheltui.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

azvârlí vb., ind. prez. 1 sg. azvârl, 3 sg. azvârlă/azvârle, 3 pl. azvârlă/ azvârl, imperf. 3 sg. azvârleá; conj. prez. 3 sg. şi pl. azvârle
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A AZVÂRLÍ azvârl 1. tranz. 1) A face să ajungă printr-o mişcare bruscă la o oarecare depărtare; a arunca. azvârli mingea. 2) A îndepărta considerând inutil; a arunca. Paharul s-a stricat şi l-am azvârlit 2. intranz. 1) A da cu ceva (în cineva sau în ceva); a arunca. azvârli cu bolovani în gard. 2) (mai ales despre cai) A lovi cu picioarele (din urmă); a da cu copita. /v. a zvârli
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

A SE AZVÂRLÍ mă azvârl intranz. rar A se arunca cu lăcomie sau cu violenţă; a se repezi; a se năpusti; a năvăli; a năpădi; a tăbărî. /v. a zvârli
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • azvârlí — vb., ind. prez. 1 sg. azvấrl, 3 sg. azvấrlã/azvấrle, 3 pl. azvấrlã/ azvấrl, imperf. 3 sg. azvârleá; conj. prez. 3 sg. şi pl. azvấrle …   Romanian orthography

  • arunca — ARUNCÁ, arúnc, vb. I. 1. tranz. A face ca ceva (rar cineva) să ajungă la o distanţă oarecare, imprimându i o mişcare violentă; a azvârli. ♢ expr. A arunca (ceva) In aer = a distruge (ceva) cu ajutorul unui exploziv. A( şi) arunca ochii (sau o… …   Dicționar Român

  • zvârli — ZVÂRLÍ, zvârl, vb. IV. (În concurenţă cu azvârli) I. tranz. 1. A arunca ceva (printr o mişcare bruscă). ♦ A da la o parte, a lepăda un lucru (ne folositor sau vătămător). ♦ A proiecta în afară (ca urmare a unei impulsii lăuntrice). Vulcanul… …   Dicționar Român

  • azvârlitură — AZVÂRLITÚRĂ, azvârlituri, s.f. Faptul de a azvârli; distanţa până la care ajunge un obiect aruncat de cineva; aruncătură; azvârlită. ♢ expr. O azvârlitură de băţ = o distanţă (foarte) mică. – Azvârli + suf. tură. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007 …   Dicționar Român

  • azvârlire — AZVÂRLÍRE, azvârliri, s.f. Acţiunea de a (se) azvârli. – v. azvârli. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  AZVÂRLÍRE s. 1. v. aruncare. 2. v. proiectare. 3. aruncare, lansare, tragere. (azvârlire unei săgeţi.) 4. v. doborâre. 5. v …   Dicționar Român

  • azvârlită — AZVÂRLÍTĂ, azvârlite s.f. (pop.) Azvârlitură. ♢ De a azvârlita = numele unui joc de copii, care constă în aruncarea cât mai departe a unei pietre, a unui băţ etc. ♢ loc. vb. A da de a azvârlita = a azvârli; a rostogoli (azvârlind). – v. azvârli.… …   Dicționar Român

  • da — DA1 adv. Cuvânt care se întrebuinţează pentru a răspunde afirmativ la o întrebare sau pentru a exprima o afirmaţie, un consimţământ. ♢ loc. adv. Ba da, exprimă răspunsul afirmativ la o întrebare negativă. – Din bg., rus., scr. da. Trimis de ionel …   Dicționar Român

  • drum — DRUM, drumuri, s.n. 1. Cale de comunicaţie terestră, alcătuită dintr o bandă îngustă şi continuă de teren bătătorit, pietruit, pavat sau asfaltat. ♢ Drumul mare = şosea de mare circulaţie, care leagă localităţi principale. Hoţ (sau tâlhar) de… …   Dicționar Român

  • erupt — ERÚPE, pers. 3 erúpe, vb. III. intranz. (Despe lavă, magmă, petrol) A face erupţie, a ieşi afară, a se revărsa cu putere; a ţâşni; a izbucni. ♦ (Despre vulcani) A azvârli cu putere afară lava; (despre sonde) a azvârli cu putere afară ţiţeiul. 2.… …   Dicționar Român

  • lansa — LANSÁ, lansez, vb. I. tranz. 1. A pune (pentru prima oară) în circulaţie, a difuza, a răspândi, a face (larg) cunoscut. ♦ spec. A da drumul pe apă unui vas nou construit sau reparat, a l face să plutească pentru prima oară (după construire sau… …   Dicționar Român


Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”

We are using cookies for the best presentation of our site. Continuing to use this site, you agree with this.