aberanţă
aberánţă s. f. aberaţie. (< fr. aberrance)
Trimis de tavi, 08.01.2003. Sursa: MDN

aberánţă s. f., pl. aberánţe
Trimis de siveco, 02.08.2006. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • aberánt — adj. m., pl. aberánţi; f. sg. aberántã, pl. aberánte …   Romanian orthography

  • aberant — aberánt, ă adj. 1. care se abate de la o normă. 2. contrar logicii, bunului simţ; (p. ext.) absurd. (< fr. aberrant, lat. aberrans) Trimis de tavi, 08.01.2003. Sursa: MDN  ABERÁNT, Ă, aberanţi, te, adj. Care se abate de la tipul normal sau… …   Dicționar Român

  • aberaţie — ABERÁŢIE, aberaţii, s.f. 1. Abatere de la ceea ce este normal sau corect. 2. Defecţiune a unui sistem optic, care duce la obţinerea unor imagini neclare, deformate etc. ♢ Aberaţie vizuală = astigmatism (2). Aberaţia luminii = variaţia aparentă a… …   Dicționar Român

  • efebogeneză — EFEBOGENÉZĂ s. f. 1. totalitatea transformărilor care se petrec în organism în timpul pubertăţii. 2. dezvoltare aberantă şi spontană a unei celule germinatoare, provocând teratom testicular. 3. dezvoltare a gametului mascul fără fecundaţie. (< …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”