pojivăí, pojivăiésc, vb. IV (înv.) a risipi, a prăpădi.
Trimis de blaurb, 09.10.2006. Sursa: DAR

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • pojijie — POJÍJIE, pojijii, s.f. (reg.) 1. Totalitatea bunurilor dintr o gospodărie; situaţia celui avut; avere. 2. Familie, neam. – cf. ucr. p o ž y v a, rus. p o ž i v a. Trimis de oprocopiuc, 29.03.2004. Sursa: DEX 98  POJÍJIE s. v. bagaj, familie,… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”

We are using cookies for the best presentation of our site. Continuing to use this site, you agree with this.