orificiu


orificiu
ORIFÍCIU, orificii, s.n. Deschizătură prin care o cavitate sau un spaţiu închis comunică cu exteriorul, cu alt spaţiu închis sau altă cavitate. – Din fr. orifice, lat. orificium.
Trimis de RACAI, 21.10.2003. Sursa: DEX '98

ORIFÍCIU s. 1. deschizătură. 2. orificiu piloric v. pilor.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

orifíciu s. n. [-ciu pron. -ciu], art. orifíciul; pl. orifícii, art. orifíciile (sil. -ci-i-)
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ORIFÍCI//U orificiui n. Loc deschis prin care o cavitate sau un spaţiu închis comunică cu exteriorul ori cu o altă cavitate sau spaţiu închis. [Sil. -ciu] /<fr. orifice, lat. orificium
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

ORIFÍCIU s.n. Deschidere, deschizătură (a unei cavităţi). [pron. -ciu, pl. -ii. / cf. lat. orificium, fr. orifice].
Trimis de LauraGellner, 01.01.2007. Sursa: DN

ORIFÍCIU s. n. deschidere (a unei cavităţi). (< lat. orificium fr. orifice)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • orifíciu — s. n. [ ciu pron. cìu], art. orifíciul; pl. orifícii, art. orifíciile (sil. ci i ) …   Romanian orthography

  • por — POR, pori, s.m. 1. Mic orificiu pe suprafaţa pielii, care corespunde cu canalul excretor al glandelor sudoripare şi sebacee. 2. Orificiu în membrana primară al celulelor vegetale, prin care se asigură schimbul de apă, de gaze şi de substanţe… …   Dicționar Român

  • pilor — PILÓR, pilori, s.m. Orificiu (format dintr un muşchi inelar) prin care stomacul comunică cu duodenul. – Din fr. pylore. Trimis de oprocopiuc, 18.03.2004. Sursa: DEX 98  PILÓR s. (anat.) orificiu piloric, (înv.) uşă. Trimis de siveco, 05.08.2004 …   Dicționar Român

  • supapă — SUPÁPĂ, supape, s.f. 1. Organ de maşină montat în dreptul unui orificiu şi folosit pentru întreruperea sau restabilirea circuitului unui fluid care trece prin acest orificiu. ♢ Supapă electrică = redresor. 2. Valvă care se foloseşte ca organ de… …   Dicționar Român

  • anus — ÁNUS, anusuri, s.n. Orificiu terminal al intestinului gros, care comunică cu exteriorul. – Din fr., lat. anus. Trimis de ana zecheru, 07.03.2004. Sursa: DEX 98  ÁNUS s. (anat.) (pop.) cur, (reg.) găoază. Trimis de siveco, 14.10.2008. Sursa:… …   Dicționar Român

  • diafragmă — DIAFRÁGMĂ, diafragme, s.f. 1. Organ muscular tendinos care separă toracele de abdomen şi care participă la respiraţie. ♦ Cartilaj care separă cele două nări. 2. Membrană elastică (la microfon, telefon, gramofon etc.) care, prin vibraţiile ei,… …   Dicționar Român

  • jet — JET1, jeturi, s.n. Curent de lichid sau de gaz care ţâşneşte cu presiune printr un orificiu. – Din fr., eng. jet. Trimis de cata, 31.07.2004. Sursa: DEX 98  JET2, jeturi, s.n. Avion cu reacţie. [pr.: get] – Din engl. jet [plane]. Trimis de cata …   Dicționar Român

  • obturaţie — OBTURÁŢIE, obturaţii, s.f. Obturare. ♦ (med.) Închidere, astupare a unui orificiu sau a unei cavităţi. ♢ Obturaţie dentară = astuparea terapeutică a cavităţii unui dinte cariat. – Din fr. obturation. Trimis de oprocopiuc, 06.05.2004. Sursa: DEX… …   Dicționar Român

  • sfincter — SFÍNCTER, sfinctere, s.n. Muşchi inelar care înconjură un orificiu natural, reglându i deschiderea în funcţie de gradul de contracţie sau de relaxare. – Din fr., lat. sphincter. Trimis de Anonim, 22.07.2004. Sursa: DEX 98  sfíncter s. n. (sil.… …   Dicționar Român

  • stenoză — STENÓZĂ, stenoze, s.f. (med.) Îngustare a unui canal sau a unui orificiu din organism în urma unei cicatrizări, a unei inflamaţii, a unei tumori etc. – Din fr. sténose. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  stenóză s. f., g. d. art.… …   Dicționar Român


Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”

We are using cookies for the best presentation of our site. Continuing to use this site, you agree with this.