orienta


orienta
ORIENTÁ, orientez, vb. I. 1. refl. A şti încotro să se îndrepte pentru a ajunge la destinaţie, a recunoaşte, a stabili direcţia, a găsi drumul; p. ext. a găsi calea cea mai bună de urmat într-o anumită împrejurare, atitudinea, soluţia cea mai potrivită, a acţiona adecvat. ♦ tranz. A îndrepta pe cineva într-o anumită direcţie. 2. tranz. A aşeza pe cineva sau ceva într-o anumită poziţie sau direcţie faţă de punctele cardinale. ♦ fig. A îndruma, a îndrepta, a dirija. ♦ refl. A se călăuzi după..., a se conduce. ♦ (mat.) A da un sens unei drepte; a alege un sens de rotaţie în plan în jurul unui punct. [pr.: -ri-en-] – Din fr. orienter.
Trimis de ionel_bufu, 08.05.2004. Sursa: DEX '98

A (se) orienta ≠ a (se) dezorienta
Trimis de siveco, 27.02.2009. Sursa: Antonime

A orienta ≠ a deruta, a dezorienta
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

ORIENTÁ vb. 1. v. apuca. 2. v. călăuzi. 3. v. îndruma. 4. v. dirija.
Trimis de siveco, 26.11.2008. Sursa: Sinonime

orientá vb. (sil. -ri-en-), ind. prez. 1 sg. orientéz, 3 sg. şi pl. orienteáză
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A ORIENT//Á orientaéz tranz. 1) (persoane, colective etc.) A face să se orienteze. 2) (insta-laţii, aparate etc.) A aranja într-o anumită poziţie faţă de un anumit reper (un punct cardinal, o direcţie, un obiect). [Sil. ri-en-] /<fr. orienter
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

A SE ORIENT//Á mă orientaéz intranz. 1) (de-spre fiinţe) A şti să determine locul aflării sau direcţiei mişcării (după anumite semne). orienta pe teren. orienta după soare. 2) fig. A găsi soluţia cea mai bună (într-o anumită împrejurare). 3) A avea în imediata apropiere, conformân-du-se; a se călăuzi; a se conduce. [Sil. -ri-en-] /<fr. orienter
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

ORIENTÁ vb. I. 1. refl. A afla poziţia punctelor cardinale în raport cu locul unde se află; a şti încotro să se îndrepte. ♦ (fig.) A descoperi felul de a proceda într-o situaţie, a găsi soluţia unei probleme. 2. tr. A aşeza (ceva) în raport cu punctele cardinale. ♦ A îndrepta, a îndruma; (mar.) a îndrepta velatura astfel încât să prindă vântul. ♦ (mat.) A da o orientare, un sens unei drepte; a alege un sens în plan în jurul unui punct. [pron. -ri-en-. / < fr. orienter, it. orientare].
Trimis de LauraGellner, 01.01.2007. Sursa: DN

ORIENTÁ vb. I. refl. a afla poziţia punctelor cardinale în raport cu locul unde se află; a şti încotro să se îndrepte. ♢ (fig.) a descoperi felul de a proceda într-o situaţie, a găsi soluţia unei probleme. II. tr. a aşeza în raport cu punctele cardinale. ♢ a îndrepta; (mar.) a îndrepta velatura astfel încât să prindă vântul. ♢ (mat.) a da o orientare, un sens unei drepte; a alege un sens de rotaţie în plan, în jurul unui punct. (< fr. orienter)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • Orienta — Places Orienta, Wisconsin Orienta, Oklahoma Things Orienta (album), 1959 exotica album by The Markko Polo Adventurers Orienta (ship), yacht owned by Edward R. Ladew Orienta (moth), of genus Oecophoridae …   Wikipedia

  • Orienta — Orientia tsutsugamushi Orientia tsutsugamushi …   Wikipédia en Français

  • orientá — vb. (sil. ri en ), ind. prez. 1 sg. orientéz, 3 sg. şi pl. orienteázã …   Romanian orthography

  • Orienta (album) — Orienta Studio album by The Markko Polo Adventurers (Gerald Fried) Released May 1959 …   Wikipedia

  • Orienta (Wisconsin) — Orienta Pueblo de los Estados Unidos …   Wikipedia Español

  • Orienta, Wisconsin — Orienta redirects here. For the concealer moth genus, see Orienta (moth). Orienta, Wisconsin   Town   Location of Orienta, W …   Wikipedia

  • Orienta, Oklahoma — Orienta   Unincorporated community   …   Wikipedia

  • orientacija — orientãcija sf. (1) TrpŽ 1. savo buvimo vietos nustatymas pasaulio šalių atžvilgiu: Orientacijos sportas sp. 2. prk. mokėjimas susivokti aplinkybėse: Profesorius gyrė jos greitą orientaciją rš. 3. prk. veiklos nukreipimas tam tikra linkme:… …   Dictionary of the Lithuanian Language

  • orientacinis — orientãcinis, ė adj. (1) TrpŽ 1. susijęs su orientacija; padedantis orientuotis: Puikus orientacinis taškas yra Šiaurinė žvaigždė, kuri visuomet būna šiaurėje rš. 2. pakankamas bendrai orientacijai, duodantis tik bendrą supratimą; apytikris:… …   Dictionary of the Lithuanian Language

  • orientalinis — orientãlinis, ė adj. (1) TrpŽ Rytų šalių …   Dictionary of the Lithuanian Language


Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”

We are using cookies for the best presentation of our site. Continuing to use this site, you agree with this.