odovăi


odovăi
odovăí, odovăiésc, vb. IV (înv.) a termina, a isprăvi.
Trimis de blaurb, 27.05.2008. Sursa: DAR

odovăí (-văésc, odovăít), vb.1. (Olt.) A termina. – 2. (Mold., Trans.) A consuma a uza. – sl. otudavati "a da" (Cihac, II, 225), sb. odavati "a da". – Der. odavanie (var. odovanie), s.f. (a opta zi după o sărbătoare mare), din sl. otudavanije, sec. XVI, înv.
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • odovăire — ODOVĂÍRE s.f. v. ODOVĂI. [DAR] Trimis de gall, 27.05.2008. Sursa: Neoficial …   Dicționar Român


Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”

We are using cookies for the best presentation of our site. Continuing to use this site, you agree with this.