nimicire


nimicire
NIMICÍRE, nimiciri, s.f. Acţiunea de a nimici; distrugere, nimicnicire. ♦ fig. Moarte. – v. nimici.
Trimis de GabiAlex, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

NIMICÍRE s. 1. v. distrugere. 2. v. masacrare. 3. distrugere, lichidare, potopire, prăpădire, sfărâmare, zdrobire, (înv. şi pop.) pierdere, risipire, (pop.) zdrumicare. (nimicire armatei duşmane în luptă.) 4. distrugere, zdrobire, (înv.) spargere. (nimicire Sodomei şi a Gomorei.) 5. distrugere, prăpădire, stricare. (nimicire recoltei din cauza ploii.)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

nimicíre s. f., g.-d. art. nimicírii; pl. nimicíri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • distrugere — DISTRÚGERE, distrugeri, s.f. Acţiunea de a (se) distruge şi rezultatul ei; nimicire, ruinare. – v. distruge. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  DISTRÚGERE s. 1. devastare, nimicire, pârjolire, pustiire, (înv.) risipă. (distrugere …   Dicționar Român

  • zdrobire — ZDROBÍRE, zdrobiri, s.f. Acţiunea de a (se) zdrobi şi rezultatul ei; sfărâmare, strivire; nimicire, distrugere. ♦ fig. Mâhnire, supărare cumplită. – v. zdrobi. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ZDROBÍRE s. 1. sfărâmare. 2. fărâmare,… …   Dicționar Român

  • autodafe — AUTODAFÉ, autodafeuri, s.n. 1. Ceremonie în cursul căreia cei condamnaţi de inchiziţie pentru erezie erau puşi să revină la credinţa părăsită. 2. Ardere pe rug la care erau condamnaţi, în timpul inchiziţiei, cei socotiţi eretici; p. ext. acţiune… …   Dicționar Român

  • consumare — CONSUMÁRE1, consumări, s.f. Acţiunea de a consuma1 şi rezultatul ei; consumaţie. – v. consuma1. Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX 98  CONSUMÁRE2, consumări, s.f. Acţiunea de a (se) consuma2 şi rezultatul ei; sleire, epuizare; nimicire,… …   Dicționar Român

  • desfiinţare — DESFIINŢÁRE, desfiinţări, s.f. Acţiunea de a desfiinţa şi rezultatul ei; suprimare, distrugere, nimicire, înlăturare; abrogare, anulare. – v. desfiinţa. Trimis de RACAI, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Desfiinţare ≠ înfiinţare Trimis de siveco, 03.08 …   Dicționar Român

  • destrucţiune — DESTRUCŢIÚNE s.f. (Rar) Distrugere, nimicire. ♦ (geol.) Reducere a altitudinii reliefului sub acţiunea agenţilor geomorfologici interni sau externi. [var. destrucţie s.f. / < fr. destruction]. Trimis de LauraGellner, 19.02.2005. Sursa: DN … …   Dicționar Român

  • lichidare — LICHIDÁRE, lichidări, s.f. Acţiunea de a lichida. ♢ loc. adj. şi adv. În lichidare = (care este) în curs de desfiinţare. – v. lichida. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  LICHIDÁRE s. 1. încheiere, terminare. (lichidare tuturor… …   Dicționar Român

  • pieire — PIEÍRE s.f. Acţiunea de a pieri şi rezultatul ei. 1. Moarte (violentă, năprasnică); ucidere, omor. ♦ (În limbajul bisericesc) Pierdere a vieţii veşnice ca urmare a degradării morale şi a căderii în păcat. ♦ (înv. şi reg.) Pericol, primejdie de… …   Dicționar Român

  • pierdere — PIÉRDERE, pierderi, s.f. Faptul de a (se) pierde. ♦ Pagubă materială, stricăciune: distrugere, nimicire: (concr.) obiect sau bani de care cineva este păgubit. ♢ loc. adv. În pierdere = fără câştig, cu deficit. ♦ (La pl.) Pagubă de vieţi omeneşti …   Dicționar Român

  • zdrumicare — ZDRUMICÁRE, zdrumicări, s.f. (pop.) Acţiunea de a zdrumica şi rezultatul ei; sfărâmare, zdrobire; nimicire. – v. zdrumica. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ZDRUMICÁRE s. v. distrugere, nimicire, po topire, prăpădire, sfărâmare,… …   Dicționar Român


Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”

We are using cookies for the best presentation of our site. Continuing to use this site, you agree with this.