măgulitor


măgulitor
MĂGULITÓR, -OARE, măgulitori, -oare, adj. (Şi adv.) Care măguleşte, linguşeşte, flatează. – v. măguli.
Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

Măgulitor ≠ jignitor
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

MĂGULITÓR adj. linguşitor, (Munt.) mâglisitor, (înv.) îmbunător, măgulicios. (Vorbe măgulitoroare.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

MĂGULITÓR adj. v. alintător, dezmierdător, mângâietor.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

măgulitór adj. m., pl. măgulitóri; f. sg. şi pl. măgulitoáre
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

MĂGULIT//ÓR măgulitoroáre (măgulitoróri, măgulitoroáre) şi substantival Care măguleşte; linguşitor. /a măguli + suf. măgulitortor
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • curte — CÚRTE, curţi, s.f. I. 1. Spaţiu (împrejmuit) în jurul unei clădiri, al unei gospodării etc. care ţine de această clădire, gospodărie etc.; ogradă. ♢ loc. adj. De curte = care trăieşte pe lângă casa omului. Păsări de curte. 2. (În trecut) Locuinţa …   Dicționar Român

  • calin — CALÍN, Ă, calini, e, adj. (Rar; despre oameni) Căruia îi place să alinte sau să fie alintat; (despre manifestările oamenilor) dezmierdător, drăgăstos. ♦ Măgulitor, linguşitor; ipocrit. – Din fr. câlin. Trimis de valeriu, 11.02.2003. Sursa: DEX 98 …   Dicționar Român

  • desmierda — desmierdá ( d, át), vb. – 1. A mîngîia. – 2. (refl.) a se desfăta. – Mr. disńerdu, disńierdare. lat. *dĭsmerdāre, de la merda (Puşcariu 522; Candrea Dens., 491; REW 5520; Tiktin; Densusianu, GS, II, 18; Candrea; Scriban). Pentru evoluţia… …   Dicționar Român

  • jignitor — JIGNITÓR, OÁRE, jignitori, oare, adj. Care jigneşte; ofensator. – Jigni + suf. tor. Trimis de cata, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Jignitor ≠ măgulitor Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime  JIGNITÓR adj. injurios, insultător, ofensator,… …   Dicționar Român

  • linguşitor — LINGUŞITÓR, OÁRE, linguşitori, oare, adj. (Adesea substantivat) Care (se) linguşeşte, căruia îi place să linguşească; adulator. – Linguşi + suf. tor. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  LINGUŞITÓR s., adj. 1. s. lingău, (reg.)… …   Dicționar Român

  • mâglisitor — MÂGLISITÓR, OÁRE, mâglisitori, oare, adj. (reg.) Înşelător, amăgitor; linguşitor. – Mâglisi + suf. tor. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  MÂGLISITÓR adj. v. amăgitor, înşelător, linguşitor, măgulitor. Trimis de siveco, 13.09.2007.… …   Dicționar Român

  • mângâietor — MÂNGÂIETÓR, OÁRE, mângâietori, oare, adj. Care mângâie; dezmierdător; desfătător, încântător; încurajator, consolator; mângâios. [var.: (înv. şi reg.) mângâitór, oáre adj.] [pr.: gâ ie ] – Mângâia + suf. ător. Trimis de LauraGellner, 09.12.2008.… …   Dicționar Român

  • măguli — MĂGULÍ, măgulesc, vb. IV. 1. tranz. A satisface amorul propriu sau vanitatea cuiva prin vorbe sau fapte; a flata; a linguşi. 2. refl. (înv.) A se amăgi cu..., a se împăca cu..., a se încânta cu... – Din sl. magulitsen. Trimis de claudia,… …   Dicționar Român

  • măgulicios — MĂGULICIÓS adj. v. linguşitor, măgulitor. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • îmbunător — ÎMBUNĂTÓR adj. v. linguşitor, măgulitor. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român


Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”

We are using cookies for the best presentation of our site. Continuing to use this site, you agree with this.