merinde


merinde
MERÍNDE, merinde, s.f. Hrană (rece) pe care o ia cineva când pleacă la drum sau la lucru; p. gener. alimente, hrană, mâncare. – lat. merenda.
Trimis de LauraGellner, 28.05.2004. Sursa: DEX '98

MERÍNDE s. pl. v. aliment, hrană, mâncare.
Trimis de siveco, 25.10.2007. Sursa: Sinonime

merínde s. f., art. meríndea, g.-d. art. meríndei; pl. merínde
Trimis de siveco, 16.10.2007. Sursa: Dicţionar ortografic

MERÍNDE merinde f. pl. Hrană rece luată la lucru sau la drum. /<lat. merenda
Trimis de siveco, 16.10.2007. Sursa: NODEX

meríndă (merínde), s.f. – Provizii. – var. merinde. Megl., mr. mirinde "ora de gustare", istr. merinde. lat. merenda (Puşcariu 1059; Candrea-Dens., 1081; REW 5521), cf. it. merenda, prov. merendo, sp. merienda. – Der. merindare, s.f. (pînză, şervet în care se aduc proviziile); merinzar, s.m. (furnizor). cf. megl. mirindz, mirindari "a lua o gustare; a se odihni". – Din rom. provin rut. merendja, merendaty, pol. dialectal mierenda, mierend(z)ać (Miklosich, Wander., 10; Candrea, Elemente, 403; Berneker, II, 37), şi mag. meringya (Edelspacher 19).
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • merinde — MERINDE, ville d Espagne, Emerita …   Thresor de la langue françoyse

  • merínde — s. f., art. meríndea, g. d. art. meríndei; pl. merínde …   Romanian orthography

  • meringue — [ mərɛ̃g ] n. f. • 1691; o. i., p. ê. du polonais marzynka ♦ Préparation sucrée très légère à base de blancs d œufs battus en neige, que l on fait cuire à four doux. Meringue glacée (⇒ vacherin) , au chocolat. ● meringue nom féminin (peut être… …   Encyclopédie Universelle

  • cheltui — CHELTUÍ, cheltuiesc, vb. IV. tranz. 1. A da o sumă de bani pentru a cumpăra sau a plăti ceva, pentru a ajuta pe cineva etc.; (peior.) a risipi, a irosi banii pe ceva, cu cineva etc. 2. A consuma, a folosi energie, timp etc. – Din magh. költeni.… …   Dicționar Român

  • chelşug — CHELŞÚG s. v. cheltuială, cheltuire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  chelşúg (chelşúguri), s.n. – 1. Cheltuire, consum. – 2. Cheltuială, speze. – 3. Notă de cheltuieli, socoteală, factură. – 4. Contabilitate. – 5. Provizii,… …   Dicționar Român

  • cât — CÂT, Ă, conj., prep., adv., (IV) câţi, te, pron. (V) câturi, s.n. I. conj. 1. (Introduce propoziţii temporale) În timpul în care..., atâta timp, până când... Se poartă frumos cu mine cât ştie că i sunt de folos. ♢ expr. (reg.) Cât ce... = îndată… …   Dicționar Român

  • jechilă — jéchilă s.f. (reg.) 1. traistă de merinde; pojijie. 2. totalitatea lucrurilor de la o stână; tărhat. 3. îmbrăcămintea aşezată deasupra tarniţei (păturii) la cal. Trimis de blaurb, 23.06.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • legumă — LEGÚMĂ, legume, s.f. Nume generic dat unor vegetale (fasole, cartofi, ceapă etc.) cultivate pentru hrana omului; zarzavat. ♦ (Rar; de obicei la pl.) Mâncare, hrană. – lat. legumen. Trimis de LauraGellner, 18.05.2004. Sursa: DEX 98  LEGÚMĂ s. v.… …   Dicționar Român

  • merindare — MERINDÁRE, merindări, s.f. (reg.) Ştergar în care se învelesc la ţară merindele; merindeaţă. – Din merinde. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  MERINDÁRE s. (reg.) merindăriţă, merindeaţă. (Ştergarul în care se înveleşte hrana se… …   Dicționar Român

  • merindeaţă — MERINDEÁŢĂ, merindeţe, s.f. (reg.) Merindare. – Merinde + suf. eaţă. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  MERINDEÁŢĂ s. v. merindare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  merindeáţă s. f., g. d …   Dicționar Român


Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”

We are using cookies for the best presentation of our site. Continuing to use this site, you agree with this.