mahalagiu


mahalagiu
MAHALAGÍU, mahalagii, s.m. Bărbat care locuieşte într-un cartier mărginaş, la periferia unui oraş; p. ext. bărbat cu apucături vulgare, grosolane, care se ceartă şi bârfeşte. – Mahala + suf. -giu.
Trimis de cata, 04.10.2003. Sursa: DEX '98

MAHALAGÍU adj., s. v. mitocan.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

mahalagíu s. m., art. mahalagíul; pl. mahalagíi, art. mahalagíii
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

MAHALAGÍ//U mahalagiui m. 1) Fiecare dintre persoanele ce locuiesc într-o mahala, privite în raport una faţă de alta. 2) Persoană cu apucături vulgare, care se ceartă şi bârfeşte. /mahala + suf. mahalagiugiu
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • mitocan — MITOCÁN, mitocani, s.m. Om cu comportări grosolane, vulgare; bădăran, mojic. ♦ (înv.) Locuitor de la periferia unui oraş. – Mitoc + suf. an. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  MITOCÁN adj., s. bădăran, grosolan, mahalagiu, mârlan …   Dicționar Român

  • mahalagioaică — MAHALAGIOÁICĂ, mahalagioaice, s.f. Femeie care trăieşte într un cartier mărginaş, la periferia oraşelor; p.ext. femeie de rând, cu apucături vulgare, care se ceartă şi bârfeşte; mahalagiţă, ţaţă. – Mahalagiu + suf. oaică. Trimis de claudia, 13.09 …   Dicționar Român

  • mahalagism — MAHALAGÍSM, mahalagisme, s.n. Vorbă sau expresie caracteristică oamenilor de la periferie; p.ext. obişnuinţa de a colporta informaţii (răutăcioase) la adresa cuiva; bârfeală, clevetire; vorbe astfel colportate. – Mahalagiu + suf. ism. Trimis de… …   Dicționar Român

  • mahalagiţă — MAHALAGÍŢĂ, mahalagiţe, s.f. (Rar) Mahalagioaică. – Mahalagiu + suf. iţă. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  MAHALAGÍŢĂ s. v. mitocancă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  mahalagíţă s. f., g. d. art. mahalagíţei; …   Dicționar Român

  • mahala — MAHALÁ, mahalale, s.f. 1. Cartier (mărginaş) al unui oraş. ♢ loc. adj. De mahala = care aparţine sau este specific mahalalei; p. ext. de rând, vulgar, grosolan. 2. p. ext. Populaţia unei mahalale (1). – Din tc. mahalle. Trimis de claudia,… …   Dicționar Român

  • mahalagesc — MAHALAGÉSC, EASCĂ, mahalageşti, adj. Specific mahalagiului, de mahala. – Mahalagiu + suf. esc. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  MAHALAGÉSC adj. v. mitocănesc. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  mahalagésc adj …   Dicționar Român

  • margine — MÁRGINE, margini, s.f. 1. Loc unde se termină o suprafaţă; extremitate, capăt al unei suprafeţe. ♢ loc. adj. şi adv. Fără (de) margini = nesfârşit, infinit; imens. ♦ spec. Hotar, frontieră. ♦ spec. Periferie. ♦ spec. Mal, ţărm. 2. Circumferinţă a …   Dicționar Român

  • mojic — MOJÍC, Ă, mojici, ce, s.m. şi f., adj. 1. s.m. şi f. adj (Om) prost crescut, obraznic, impertinent; bădăran, mitocan. 2. s.m. şi f. (înv. şi reg.) Ţăran; p. gener. om de rând. 3 …   Dicționar Român

  • pilăriţă — PILĂRÍŢĂ s. v. precupeaţă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  pilăríţă, pilăríţe, s.f. (reg.) 1. negustoreasă ambulantă de zarzavaturi; precupeaţă. 2. om rău de gură, mahalagiu. Trimis de blaurb, 21.09.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • ţărănoi — ŢĂRĂNÓI, ţărănoi, s.m. 1. (depr.) Augmentativ al lui ţăran. 2. (peior.) Om bădăran, mitocan, mojic. – Ţăran + suf. oi. Trimis de cata, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ŢĂRĂNÓI adj., s. v. bădăran. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa …   Dicționar Român


Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”

We are using cookies for the best presentation of our site. Continuing to use this site, you agree with this.