jelanie


jelanie
JELÁNIE, jelanii s.f. 1. Plângere, tânguire, jeluire. ♦ Cântec trist. 2. Jale1 (1), durere adâncă. 3. Doliu, durere mare. – Din sl. želanije.
Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

JELÁNIE s. v. bocet, doliu, jale, plângere, tânguire.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

jelánie s. f. (sil. -ni-e), art. jelánia (sil. -ni-a), g. -d. art. jelániei; pl. jelánii, art. jelániile (sil. -ni-i- )
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

JELÁNI//E jelaniei f. Stare sufletească apăsătoare cauzată de o pierdere irecuperabilă, de o situaţie disperată etc.; durere sufletească adâncă; jale [ G. D. jelaniei; Sil. -ni-e] /<sl. želanije
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • jelánie — s. f. (sil. ni e), art. jelánia (sil. ni a), g. d. art. jelániei; pl. jelánii, art. jelániile (sil. ni i ) …   Romanian orthography

  • jale — JÁLE1 s.f. 1. Tristeţe, mâhnire, durere adâncă; jelanie (2). ♢ loc. adj. De jale = trist, jalnic, de plâns; plin de dor. ♢ loc. adv. Cu jale = cu amărăciune, dureros, jalnic. 2. (înv.) Doliu. [var.: (reg.) jéle s.f.] – Din …   Dicționar Român

  • bocet — BÓCET, bocete, s.n. 1. Plâns zbuciumat, însoţit de vaiete, strigăte, tânguiri; jalet, vaiet. 2. Lamentaţie improvizată, de obicei versificată şi cântată pe o anumită melodie, care face parte din ritualul înmormântărilor (la ţară); cântare de mort …   Dicționar Român

  • doliu — DÓLIU, doliuri, s.n. 1. Durere profundă pricinuită de moartea cuiva sau de o mare nenorocire colectivă; atitudine plină de tristeţe a celui căruia i a murit cineva. ♢ Zi de doliu = zi care aminteşte un eveniment dureros. 2. Semn exterior… …   Dicționar Român

  • germanica — FIRICÍCĂ s. (bot.; Filago germanica) (reg.) cenuşie, lânăriţă, mucedător, mucezea, mucezeală, mucezică. Trimis de siveco, 03.11.2008. Sursa: Sinonime  JÁLE s. 1. dezolare, (pop.) jelanie, (înv. şi reg.) tângă, (înv.) jalet. (Om plin de germanica …   Dicționar Român

  • jălărie — jălăríe s.f. (înv.) jale, jelanie. Trimis de blaurb, 23.06.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • tấngă — tîngă ( gi), s.f. – Supărare, chin. – Megl. tǫngă. sl. tąga (Tiktin). înv. şi Mold. – Der. tîng, adj. (mîhnit, necăjit), Mold., rar.; tîngui, vb. (a se lamenta; a plînge, a deplînge), din sl. tągovati (Miklosich, Slaw. Elem., 50; Cihac, II, 411); …   Dicționar Român


Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”

We are using cookies for the best presentation of our site. Continuing to use this site, you agree with this.