grofiţă


grofiţă
GROFÍŢĂ, grofiţe, s.f. (reg.) Fiică sau soţie de grof. – Grof + suf. -iţă.
Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

grofíţă s. f., g.-d. art. grofíţei; pl. grofíţe
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • grof — GROF, grofi, s.m. (reg.) Mare latifundiar maghiar (având titlul de conte). – Din magh. grof. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  grof s. m., pl. grofi Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  GROF grofi …   Dicționar Român


Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”

We are using cookies for the best presentation of our site. Continuing to use this site, you agree with this.