accentuativ
accentuatív adj. m., pl. accentuatívi; f. sg. accentuatívă, pl. accentuatíve
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ACCENTUATÍV, -Ă adj. (Rar) Referitor la accente, la accentuaţie; (despre ritm) tonic. [cf. it. accentuativo].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

ACCENTUATÍV, -Ă adj. referitor la accente, la accentuaţie. (< it. accentuativo)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”