gingirliu


gingirliu
gingirlíu s.n. (înv.) ban, galben turcesc (de valoare).
Trimis de blaurb, 15.05.2006. Sursa: DAR

gingirlíu, -íe, gingirlíi, adj. (înv.) 1. (despre oameni) nostim. 2. (despre cafea) cu caimac.
Trimis de blaurb, 15.05.2006. Sursa: DAR

gingirlíu (-íe), adj. – (Cafea) cu spumă, cum o preferă orientalii. tc. cicili "drăguţ, bun", cf. gigea (Şeineanu, II, 188).
Trimis de blaurb, 23.10.2007. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.


Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”

We are using cookies for the best presentation of our site. Continuing to use this site, you agree with this.