fierbinte


fierbinte
FIERBÍNTE, fierbinţi, adj. 1. Care are o temperatură ridicată, care răspândeşte o căldură puternică; foarte cald, arzător. 2. fig. (Despre sentimentele oamenilor şi manifestarea lor exterioară; adesea adverbial) Foarte puternic, adânc, aprins, înfocat. ♦ (Rar; despre culori) Aprins, viu. – lat. fervens, -ntis.
Trimis de LauraGellner, 11.05.2004. Sursa: DEX '98

Fierbinte ≠ rece
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

FIERBÍNTE adj. 1. clocotit. (Apă fierbinte.) 2. v. încins. 3. v. canicular.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

FIERBÍNTE adj. v. avântat, entuziasmat, entuziast, fervent, focos, intens, înflăcărat, înfocat, însufleţit, pasionat, puternic, viu.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

fierbínte adj. m. (sil. fier-), f. fierbínte, g.-d. art. fierbíntei; pl. m. şi f. fierbínţi
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

FIERBÍN//TE fierbinteţi adj. 1) Care are temperatură ridicată; care degajă multă căldură; foarte cald. Ceai fierbinte . 2) şi adverbial fig. (despre manifestări ale oamenilor) Care are o intensitate deosebită. Dragoste fierbinte. 3) (despre persoane) Care este plin de energie, de temperament. [Sil. fier-bin-] /<lat. fervens, fierbintentis
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

fierbínte adj.1. Foarte cald, arzător. – 2. Aprins, înfocat. – 3. (adv.) Arzător. lat. fĕrventem (Puşcariu 608; Candrea-Dens., 587; DAR). Este dublet de la fervent, adj., din fr. fervent. Der. fiebintător, adj. (rar., încălzitor; Alecsandri întrebuinţează greşit acest cuvînt, cu sensul de "spumos"); fierbinţeală, s.f. (fervoare, căldură, ardoare, avînt, pasiune; înfierbîntare; febră); înfierbînta, vb. (a încălzi; a aprinde, a excita; refl., a se aprinde, a se înflăcăra); înfierbîntător, adj. (care înfierbîntă). Forma înfierbăza, vb. (a încălzi) se consideră a fi reprezentant al lat. *fĕrvidĭāre, de la fĕrvidus (Capidan, Dacor., III, 758; DAR); apare însă numai la Dosoftei, unde abundă creaţiile personale, astfel încît der. este oarecum îndoielnică. Înfierbînta se consideră uneori (Byhan 22; Iordan, Dift., 171), ca der. de la lat. *infĕrventāre, ipoteză care pare gratuită.
Trimis de blaurb, 12.09.2007. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • înfierbânta — ÎNFIERBÂNTÁ, înfierbấnt, vb. I. tranz. şi refl. A (se) face fierbinte. ♦ fig. A (se) aprinde de mânie. ♦ refl. fig. A se antrena într o acţiune; a se înflăcăra. ♦ tranz. fig. A insufla avânt, pasiune. – În + fierbinte. Trimis de valeriu,… …   Dicționar Român

  • arde — ÁRDE, ard vb. III. I. intranz. (Despre foc) A fi aprins. II. 1. tranz. A da foc, a băga în foc. ♢ expr. A arde cu fierul roşu = a) a face (unui animal) un semn cu un fier înroşit în foc; b) a înfiera; a stigmatiza (pe cineva). 2. tranz., refl. şi …   Dicționar Român

  • frige — FRÍGE, frig, vb. III. 1. tranz. A prepara un aliment (în special carne sau peşte) prin expunere directă la acţiunea focului (în frigare, pe grătar etc.); p. ext. a prăji în tigaie. ♢ Compus: (fam.) frige linte s.m. invar. = om avar, zgârcit,… …   Dicționar Român

  • gheizer — GHÉIZER, gheizere, s.n. Izvor intermitent de apă fierbinte şi de vapori, de origine vulcanică, care aruncă apa, la intervale egale, până la mare înălţime, sub forma unei coloane (2). – Din fr., engl. geyser. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX …   Dicționar Român

  • grog — GROG, groguri, s.n. Băutură preparată din rom, coniac sau rachiu amestecat cu apă fierbinte îndulcită şi cu lămâie. – Din fr., engl. grog. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  grog s. n., pl. gróguri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa:… …   Dicționar Român

  • opări — OPĂRÍ, opăresc, vb. IV. 1. tranz. A turna peste ceva un lichid clocotit (apă, leşie, lapte etc.) pentru a spăla, a curăţa de coajă, a găti etc. ♦ tranz. şi refl. A provoca sau a căpăta arsuri, turnând sau vărsând apă clocotită sau alt lichid… …   Dicționar Român

  • armatan — ARMATÁN s.n. Vânt fierbinte şi uscat, care suflă dinspre Sahara spre Oceanul Atlantic. – Din fr. harmattan. Trimis de baron, 21.01.2003. Sursa: DEX 98  armatán s. n. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  ARMATÁN s.n. Vânt… …   Dicționar Român

  • cald — CALD, Ă, calzi, de, adj. 1. Care se găseşte la o temperatură relativ înaltă (fără a fi fierbinte) faţă de mediul ambiant sau corpul omenesc; care dă senzaţia de căldură. ♢ expr. Nu i ţine nici de cald, nici de rece sau nu i e nici cald, nici rece …   Dicționar Român

  • fierbincior — FIERBINCIÓR, OÁRĂ, fierbinciori, oare, adj. (pop.) Diminutiv al lui fierbinte; aproape fierbinte. – Fierbinte + suf. ior. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  fierbinciór adj. m. (sil. fier ), pl. fierbincióri; f …   Dicționar Român

  • fierbinţeală — FIERBINŢEÁLĂ, fierbinţeli, s.f. 1. Temperatură ridicată (a aerului), căldură dogoritoare (răspândită de razele soarelui, de aerul înfierbântat etc.); arşiţă. ♦ fig. Stare de trăire intensă, de însufleţire, de tensiune. 2. (pop.) Febră,… …   Dicționar Român


Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”

We are using cookies for the best presentation of our site. Continuing to use this site, you agree with this.