disjuncţie


disjuncţie
DISJÚNCŢIE, disjuncţii, s.f. Relaţie logică între două enunţuri care de obicei se exclud reciproc; functor logic exprimat prin termenii disjunctivi "sau", "ori" şi "fie". – Din fr. disjonction.
Trimis de LauraGellner, 16.06.2004. Sursa: DEX '98

disjúncţie s. f. (sil. -junc-ţi-e), art. disjúncţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. disjúncţiei; pl. disjúncţii, art. disjúncţiile (sil. -ţi-i-)
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

DISJÚNCŢI//E disjuncţiei f. Relaţie logică între două enunţuri exprimată prin termenii disjunctivi "sau", "ori" şi "fie". [art. disjuncţia; G.-D. disjuncţiei; Sil. -ţi-e] /<fr. disjonction
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

DISJÚNCŢIE s.f. (Rar) Despărţire, separare; diastază (2) [în DN]. ♦ Asindet. ♦ (log.) Relaţie logică între două enunţuri; conectiv. [gen. -iei, var. disjuncţiune s.f. / < lat. disiunctio, cf. fr. disjonction].
Trimis de LauraGellner, 22.02.2005. Sursa: DN

DISJÚNCŢIE s. f. 1. excludere reciprocă. ♢ despărţire, separare; diastază (2). ♢ asindent. ♢ (biol.) separare a unei perechi de cromozomi în cursul mitozei sau meiozei. 2. (log.) relaţie între două enunţuri care se exclud reciproc; conectiv. (< fr. disjonction, lat. disiunctio)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • disjúncţie — s. f. (sil. junc ţi e), art. disjúncţia (sil. ţi a), g. d. art. disjúncţiei; pl. disjúncţii, art. disjúncţiile (sil. ţi i ) …   Romanian orthography

  • diastază — DIASTÁZĂ, diastaze, s.f. 1. (biol.) Enzimă. 2. (med.) Despărţire accidentală a două oase articulate, în urma unei lovituri, a unui efort brusc etc. [pr.: di a ] – Din fr. diastase. Trimis de IoanSoleriu, 17.07.2004. Sursa: DEX 98  DIASTÁZĂ s.… …   Dicționar Român

  • disjunctiv — DISJUNCTÍV, Ă, disjunctivi, e, adj. Care separă, care deosebeşte, care exclude; disjunct. ♢ Propoziţie disjunctivă = propoziţie coordonată care se află într un raport de excludere cu coordonata ei. Conjuncţie disjunctivă = conjuncţie care leagă… …   Dicționar Român

  • disjuncţiune — DISJUNCŢIÚNE s.f. v. disjuncţie. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN …   Dicționar Român

  • disjungere — DISJÚNGERE, disjungeri, s.f. Acţiunea de a disjunge. – v. disjunge. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  disjúngere s. f., g. d. art. disjúngerii; pl. disjúngeri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic … …   Dicționar Român


Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”

We are using cookies for the best presentation of our site. Continuing to use this site, you agree with this.