disimila


disimila
DISIMILÁ, pers. 3 disimilează, vb. I. refl. (Despre sunetele vorbirii) A suferi o disimilaţie. – Din fr. dissimiler.
Trimis de LauraGellner, 07.05.2007. Sursa: DEX '98

disimilá vb., ind. prez. 3 sg. disimileáză
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A DISIMIL//Á disimilaéz tranz. (sunete ale vorbirii) A face să se disimileze. /<fr. dissimiler
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

A SE DISIMIL//Á se disimilaeáză intranz. (despre sunetele vorbirii) A suferi o disimilaţie. /<fr. dissimiler
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

DISIMILÁ vb. I. tr., refl. (lingv.; despre sunete) A (se) modifica, a dispărea sau a face să dispară datorită influenţei unui alt sunet identic, asemănător. [< fr. dissimiler].
Trimis de LauraGellner, 22.02.2005. Sursa: DN

DISIMILÁ vb. refl. (despre sunete) a suferi o disimilaţie. (< fr. dissimiler)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • disimilare — DISIMILÁRE, disimilări, s.f. (fon.) Faptul de a se disimila; disimilaţie. – v. disimila. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  DISIMILÁRE s. (fon.) disimilaţie. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime  disimiláre s. f., g. d …   Dicționar Român


Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”

We are using cookies for the best presentation of our site. Continuing to use this site, you agree with this.